Victor Krijanovski: “În relaţiile ucrainiano-nistrene există un potenţial bun”

”Atît în Transnistria, cît şi în Ucraina, cred că există un foarte bun potenţial pentru continuarea cooperării, iar puţinele probleme dintre ele pot fi uşor eliminate”, a declarat la 26 august a.c., la Tiraspol, reprezentantul special al Ucrainei pentru reglementarea problemei transnistrene Victor Krijanovski, în timpul unei întîlniri cu ministrul de externe nistrean, Vladimir Iastrebciak.
”Vom continua procesul normal de negocieri cu privire la toate problemele care
s-au acumulat pe parcursul acestei veri, inclusiv cele cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, precum şi în sfera relaţiilor bilaterale”, a specificat diplomatul ucrainean. El a lăudat cadrul reuniunii de astăzi ca fiind o formulă pozitivă şi a subliniat faptul că rezolvarea problemelor discutate implică nu numai ministerele de externe, dar şi alte agenţii de stat. “Ne aşteptăm ca procesul să fie în continuare în mişcare, dinamic şi îndreptat spre direcţia bună”, a adăugat Krijanovski. El a anunţat şi faptul că discuţiile sunt avansate pe subiectul deschiderii de secţii de votare pe teritoriul Transnistriei pentru cetăţenii ucraineni care vor vota la alegerile prezidenţiale din luna ianuarie 2010 din Ucraina. Acest lucru este important, deoarece există multe probleme tehnice, printre care transportul cetăţenilor la Chişinău (unde există secţie de votare la Ambasada Ucrainei – n.n.), astfel încît, punctul meu de vedere este că trebuie să fie deschise şi aici”, a subliniat Krijanovski. Comentând perspectivelor reluării discuţiei legate de reglementarea transnistreană, el a remarcat faptul că în ziua precedentă, la Chişinău, Moldova, s-a întîlnit cu liderii partidelor politice, care “au înţeles că este necesar să se îndepărteze de la schemele liniare şi simpliste folosite anterior şi să caute compromisuri pozitive”. Am simţit că au dorinţa de a răspunde la toate nivelurile, pînă la conducerea ţării, ca să soluţioneze problema într-o direcţie care să aibă ca rezultat stabilizarea situaţiei din regiune”, a încheiat Victor Krijanovski.

În anul 2010 economia Transnistriei va stagna

Între ianuarie şi martie a acestui an, exporturile din Transnistria au scăzut cu mai mult de 43 la sută, în timp ce importurile au scăzut cu 23 la sută. Volumul total al cifrei de afaceri în comerţul exterior este redus cu aproape o treime. Este de aşteptat ca, la sfîrşitul anului, acesta să fie cu 20 la sută mai mic decît în 2008. Analizînd tendinţele economiei, Ministerul de resort al RMN consideră că volumul exporturilor în 2009, comparativ cu anul precedent, a scazut cu 24,6 la sută, iar cele de import, cu 14,6 la sută. În analiza parametrilor de bază ale activităţii economice externe prognozate pentru 2010, Ministerul Economiei ia în considerare atît factori interni, cît şi factori externi care afectează dinamica şi structura comerţului exterior al Republicii, precum şi rezultatele principalelor tendinţe în activităţi de comerţ exterior, în trimestrul I al anului 2009. Avînd în vedere aceşti factori, precum şi rezultatele aşteptate prin punerea în aplicare a pachetului de măsuri anticriză, guvernul foloseşte stimulente fiscale, sprijinirea întreprinderilor mici, precum şi măsuri punctuale de sprijin a întreprinderilor. Astfel, este de aşteptat ca cifra de afaceri pe total comerţ exterior în 2010 să scadă cu mai mult de 5 la sută, comparativ cu anul precedent. În acelaşi timp, exporturile, cu posibilele schimbări în mediul economic extern şi în dinamica economiei, vor creşte cu 2,5 la sută. Importurile, ca urmare a procesului de încetinire a activităţii de cumpărare a populaţiei, vor scădea cu 9,2 la sută.
Conform previziunilor şi a analizei principalilor indicatori macroeconomici, elaborat de Ministerul Economiei, în 2010 este de aşteptat o uşoară recuperare a economiei republicii, după recesiune. De exemplu, producţia industrială va creşte cu 8 la sută, agricultura - cu 3 la sută. Dar, acest lucru nu este suficient pentru a reveni la starea anterioară crizei. Ministerul Economiei mai prezice că unul dintre principalii indicatori macroeconomici ai republicii - produsului intern brut – va creşte în 2010 cu 9,2 faţă de anul trecut. Dar această creştere este vizibilă numai în preţuri curente, în termeni reali. Acelaşi lucru se poate spune despre alte orientări ce reies din prognoza economică.

Datoria Transnistriei pentru gazele naturale

Datoria Transnistriei pentru de gazele naturale utilizate este de aproape două miliarde de dolari. Volumul total al datoriei Transnistriei pentru gazele naturale ruseşti la sfîrşitul trimestrului I al anului 2009, ţinînd seama şi de penalizări, este de 1 miliard 951,9 milioane de dolari, în creştere de la începutul anului. transmite RBC. La începutul anului 2009, datoria totală a Transnistriei pentru gazele naturale, cu penalizări, era de 1 miliard 779,2 milioane de dolari. Datoria curentă din regiunea Transnistria pentru gaz în primul trimestru al anului 2009, comparativ cu ianuarie-martie 2008, a crescut de 2,3 ori. Lunar, volumul de gaz rusesc tranzitat pe teritoriul Transnistriei a scăzut cu aproximativ 12%., a informat Olvia Press, citînd pe directorul Tiraspoltrangaz - Transnistria, Igor Nemcinov. Astfel, el a comentat cu privire la recenta declaraţie a preşedintelui comisiei SA Moldovagaz, Alexandru Gusev, că exportul de gaze ruseşti (“combustibil albastru”), tranzitat prin teritoriul Transnistriei şi Moldovei în prima jumătate a anului 2009, faţă de aceeaşi perioadă din 2008, a scăzut cu mai mult de 5 miliarde de metri cubi.

UE acordă o importanţă deosebită problemei transnistrene

Uniunea Europeană acordă o importanţă deosebită problemei transnistrene şi îşi confirmă disponibilitatea de a face tot posibilul pentru a promova eforturile pentru rezolvarea ei, transmite Eugen Markin de la agenţia Novîi Reghion. Potrivit serviciului de presă al Ministerului Reintegrarii de la Chişinău, afirmaţia aparţine Reprezentantului Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei, în timpul unei reuniuni cu ministrul Vasile Şova, “care a fost dedicată problemelor legate de perspectivele de soluţionare ale conflictului transnistrean”. În particular, referindu-se la acordurile încheiate la recentele consultări de la Viena s-a decis ca formatul 5 + 2 să se reunească la sfîrşitul lunii septembrie 2009 la Chişinău, cu participarea unor mediatori şi observatori. Scopul principal al consultării a fost să ajungă la un acord cu privire la o reluare completă a negocierilor privind Transnistria, precum şi promovarea în continuare de măsuri de consolidare a încrederii. Cele două părţi au reafirmat faptul că o soluţie definitivă şi viabilă a conflictului trebuie să fie realizată prin adoptarea unui statut juridic special pentru Transnistria, păstrînd în acelaşi timp suveranitaţea şi integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Ucraina refuză să introducă noi reguli de trecere a frontierei pentru moldoveni

Despre aceasta a relatat ambasadorul extraordinar şi plenipotenţiar al Ucrainei în Moldova, Serghei Pirojkov, a informat Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Moldovei, conform Moldnews. Intenţia oficialilor de la Kiev ca de la 25 august să impună noi condiţii pentru străinii care intră în ţară, a devenit tema principală a conversaţiei telefonice între preşedintele Vladimir Voronin şi primul ministru ucrainian Iulia Timoşenko.
Timoşenko a calificat drept "complet nejustificată" includerea Republicii Moldova în lista de "imigraţie de risc" şi ca o “discriminare neloială”. Premierul ucrainian a exprimat intenţia de a anula aceste ordine de control pentru cetăţenii Republicii Moldova şi şi-a exprimat dorinţa de a face o propunere în şedinţa următoare a Cabinetului de Miniştri al Ucrainei. Moldova, în schimb, aşteaptă cu nerăbdare începutul procedurii excluderii Moldovei din lista ţărilor faţă de care se vor aplica noile reglementări. Şi cetăţenii nistreni sînt vizaţi de aceste reglementări.

O nouă emisie a Băncii nistrene

Banca Transnistreană Republicană a anunţat introducerea în circulaţie de la 18 august 2009, a unei bancnote cu valoarea de 10 ruble, denumită “15 ani de monedă naţională”, anunţă Alexandr Komarov de la Novîi Reghion. În conformitate cu Serviciul de presă al Băncii Nistrene, bancnota va fi folosită ca mijloc de plată pe teritoriul nistrean, iar tirajul iniţial este de 1000 de exemplare.

Vizită a partidului Edinaia Rossia la Tiraspol

Între 1 şi 3 septembrie 2009, în Transnistria va avea loc vizita unei delegatii a partidului Edinaia Rossia, transmite Olga Kurileva de la agenţia Novîi Reghion. Acastă decizie a fost luată de către prezidiul partidului Edinaia Rossia, unul dintre partidele de elită ale Rusiei. Scopul vizitei este de a promova relaţiile dintre partidul rus şi partidul Partidul Republican Obnovlenie - Renovarea. Delegaţia rusă va fi condusă de un membru al Biroului Consiliul Suprem al Edinaia Rossia, şef adjunct al fracţiunii din Duma de Stat, Tatiana Iakovleva. În componenţa delegaţiei va fi şi membrul în Consiliului Suprem, şeful Comisiei pentru politică economică şi antreprenoriat din Dumă, Evgheni Fiodorov, scrie şi ITAR-TASS.

Parlamentul Republicii Osetia de Sud a ratificat Protocolul de dezvoltare a relaţiilor cu Transnistria

La 19 august, Parlamentul Republicii Osetia de Sud a ratificat Protocolul adiţional numărul 1 din Tratatul dintre RMN si ROS semnat în capitala Ţinvali, la 16 iunie 2009, anunţă biroul de presă RYUO Communications.
Între 15 şi 17 iunie 2009, o delegaţie oficială condusă de preşedintele RMN, Igor Smirnov, a negociat cu reprezentanţi ai ministerelor din ambele zone, semnînd o serie de documente de colaborare.
Protocolul de dezvoltare a relaţiilor dintre Republica Nistreană şi Republica Osetia de Sud, semnat de către preşedinţii celor două republici, implică o cooperare inter-state, în special pe probleme de securitate a ambelor ţări. Vicepreşedintele Parlamentului osetin, Iuri Dzitsoity, a remarcat la o reuniune a Comisiei pentru politică externă şi relaţii inter-parlamentare, că ”Osetia de Sud trebuie să demonstreze un angajament pentru punerea în practică a tuturor tratatelor internaţionale care au fost semnate. Sunt sigur că vom ridica propriul nostru prestigiu în ochii lumii”, a spus Dzitsoity.

Lansare de carte

Tot ieri, 18 august, a fost lansată la Tiraspol cartea “Puterea executivă a Republicii Moldoveneşti Nistrene în anul 2008”. Cartea, prezentată în cadrul unei ceremonii la Palatul Culturii din Tiraspol, este compusă dintr-o serie de analize şi de sinteze dedicate activităţii tuturor ministerelor şi departamentele din Executivul transnistrean, precum şi din zonele urbane şi administraţiile regionale de stat de pe întregul teritoriu. Printre cei invitaţi la prezentare au fost preşedintele Republicii transnistrene, Igor Smirnov, conducătorii ministerelor republicane şi administraţiilor locale. Cartea a apărut sub coordonarea consilierului de stat, Ana Volkova, care a comunicat celor prezenţi faptul că ediţia trebuie să fie privită din mai multe unghiuri: “ca un fel de ajutor vizual pentru toţi funcţionarii publici, ca un îndrumar de soluţii pentru anumite cazuri specifice, precum şi ca o ocazie excelentă de a urmări dinamica de dezvoltare a oricăreia dintre autorităţile de stat şi locale”.
Vorbind despre noua ediţie, Igor Smirnov a subliniat importanţa apariţiei, “cu menţiunea că, în cîţiva ani, cartea va fi indispensabilă pentru istorici, iar faptele şi cifrele elaborate în publicaţie vor fi de folos, nu numai în viaţa nistrenilor de acum, dar şi a celor care vor veni să ne înlocuiască”. Cartea este bogat ilustrată, volumul avînd 628 de pagini, în care se află rapoarte anuale care conţin nu numai date statistice cu privire la munca din ultimii ani a autorităţilor executive, dar şi prognoze ale unor provocări pentru viitorul apropiat în contextual crizei internaţionale. Ea este prima lucrare de acest gen publicată în Nistrenia, scopul fiind de a se reedita anual. Igor Smirnov a dorit ca “în ediţia de anul viitor, cifrele prezentate în cadrul analizelor pentru anul 2009 să fie la fel de obiective, să fie reflectată situaţia ca şi în prezent, fără clişee şi neclarităţi”.

Pregătiri festive la Tiraspol

La 18 august a.c., consilierul de stat pentru ştiinţă şi cultură, Elena Bomeşko, l-a informat pe preşedintele nistrean, Igor Smirnov, de stadiul pregătirilor festivităţilor consacrate celei de-a 65-a aniversări a operaţiunii Iaşi-Chişinău, şi de sărbătorire a Zilei Republicii, la 2 septembrie.
Elena Bomeşko a subliniat că “aceste date festive sînt de referinţă în istoria noastră şi ele sunt de o mare importanţă istorică şi politică. La 20 august, în urmă cu 65 de ani, s-a început operaţiunea militară de mare anvergură, Iaşi-Chişinău, în luptele crîncene de la Chiţcani cu unităţi ale armatei germane. După aceste lupte, unităţile de tancuri ale Armatei Roşii nu s-au mai oprit pînă la Iaşi, contribuţie substanţială la începutul înfrîngerii Germaniei fasciste şi eliberarea sudului URSS. 23 august marchează şi 65 de ani de la eliberarea oraşului Bender (Tighina, astăzi, în zona de administrare a Transnistriei, n.n.). “Am luat măsuri ca aceste evenimente să fie marcate public în oraşul Bender. Pentru organizarea acestor activităţi ar trebui să se implice toate autorităţile”, a spus Elena Bomeşko. Elena Bomeşko a subliniat rolul presei locale în care specialişti în istorie şi din Ministerul Educaţiei să scrie şi să vorbească despre importanţa evenimentelor, “adevărate lecţii de istorie pentru tineretul nistrean”. Desigur, specialiştii şi profesorii de la Universitatea de Stat din Tiraspol şi din Ministerul Educaţiei ar trebui să ţină sub control special activităţile care urmează a fi întreprinse în zilele dinaintea aniversării din 2 septembrie”. Bomeşko a mai spus preşedintelui şi de mersul pregătirilor pentru principala sarbătoare a statului nistrean, Ziua Republicii, la 2 septembrie, şi a făcut un rezumat privind rezultatele anului Nistreniei în Osetia de Sud, la care au participat peste o mie cinci sute de persoane, observînd că cei mai distinşi dintre aceştia ar trebui promovaţi şi premiaţi.

Rubla transnistreană la 15 ani

În august 2009, unitatea monetară din Transnistria, rubla nistreană, a împlinit 15 ani, informează agenţia Novîi Reghion. Pentru Banca Republicană Nistreană (BRN), acest scurt răstimp a fost o foarte bogat în emisie monetară, reglare de cursuri şi emisiuni de medalii jubiliare. La început, după proclamarea unilaterală a independenţei, au circulat rublele fostei Uniuni Sovietice pe care s-a aplicat un mic timbru cu efigia generalului Suvorov, RMN fiind pînă în 1992, singura zonă din fosta URSS, în care rubla sovietică a fost acceptată ca mijloc de plată şi de schimb. Din toate colţurile fostei URSS a fost adusă în Transnistria o mare cantitate de bancnote vechi sovietice, dar care au creat şi multe probleme. Şi la acestea s-a recurs, pentru a proteja piaţa internă de amploarea necontrolabilă a afluxului monetar, conducerea BRN a decis o marcare specială. Se lipea acel timbru cu chipul lui A. Suvorov, fiecare valoare corespunzînd unei anumite mărci de culoare. Din cauza absenţei unei mase monetare metalice, paradoxal, pentru cîţiva ani, telefoanele publice au funcţionat fără bani, tonul venind la ridicarea receptorului, iar troleibuzul ce lega Bender (Tighina) de Tiraspol era gratuit. În 1994, s-a decis emisiunea de monedă proprie, rubla transnistreană. O scurtă perioadă de timp, aceasta s-a numit “cupon”. Acestea au avut un aspect ceva mai atractiv şi forme incipiente de protecţie împotriva falsificării. Ele au păstrat pe avers aceeaşi imagine a comandantului militar rus, A Suvorov, ca un simbol al onoarei militare şi a legăturilor dintre Rusia si Nistrenia.
Autorităţile din Moldova din acei ani au făcut totul pentru a împiedica livrarea de cupoane la Tiraspol, ele fiind fabricate în Federaţia Rusă. A fost nevoie de intervenţia personală a preşedintelui Rusiei, Boris Elţîn, ca toate problemele de livrare de cupoane să se rezolve. În 1994, a fost introdusă prima rubla nistreană. Pe bancnota de 1000 ruble era ilustrat A. Suvorov, iar pe cea de 50000 ruble, era imaginea Hatmanului ucrainian, Hmelnitski. Apoi, au apărut bancnotele proprii, cu valori de 1, 5, 10, 25, 50 şi 100 ruble. Piaţa s-a adaptat repede la noile raporturi de preţuri, populaţia avînd încredere în rubla transnistreană care a fost, la acel moment, una dintre cele mai importante realizări ale reformei monetare. Tot de atunci, au fost introduse primele monede comemorative cu valori de 25 şi 50 ruble, emise cu prilejul celei de-a 10-a aniversări a republicii. În anul 2000, s-au emis primele monede mici, cu valori de 1, 5, 10 de copeici din aliaj de cupru-nichel. Mai târziu, în circulaţie au fost introduse, din aliaj de cupru-zinc, de 25 şi 50 copeici.
Primele monede comemorative din argint au fost emise în 2001. Una dintre primele emisii a fost o serie de monede “Oameni Remarcabili din Transnistria”, începută cu imaginea unui om de ştiinţă renumit, academicianul Nikolai Zelinsky. Cu acest an începe şi perioada modernă, de maturitate, a monedelor comemorative nistrene. Aceste monede comemorative sînt foarte populare în lume, nu numai pentru numismaţi, şi sînt căutate de numeroşi amatori. Mare parte din tirajul fiecărei emisii ia drumul Bursei Numismatice şi Monetare de la Berlin, unde sînt achiziţionate în foarte scurt timp. Preţul minimal pentru o medalie jubiliară este de 300 de euro. Ele sînt excepţional realizate artistic, iar unele dintre acestea au primit premii pentru înaltă calitate si design. Un exemplu este moneda din seria “Transnistria - regiune căzacească”, imagine «Stamps Kosh loial Cossacks». Cele mai recente monede unice includ o serie de monede de la Jocurile Olimpice de la Beijing. Monedele de argint sunt acoperite cu smalţ de culoare şi una dintre ele are imaginea unui dragon, cu ochi de granat roşu, executat în aur pe o suprafaţă de argint. Monedele transnistrene participă frecvent la expoziţii ca “Best money of CIS”, în ţările baltice, în Rusia. Numeroase articole despre ele apar în pagini din Occident, în ziare şi cataloage de specialitate din lume. Secţiunile de monede comemorative emise în RMN se găsesc în “Catalogl Monede Krause” (Statele Unite), “Catalogul Institutului de Cercetare monetară şi valutară”, Huston (SUA), dar şi în ediţii franceze şi germane.
În 2004, au fost introduse noi bancnote în circulaţie, cu valori de 200 şi 500 ruble cu efigia împărătesei Ecaterina a II-a. Gradul de protecţie a bancnotelor, precum şi designul lor, nu este sub nivelul altor valute din lume, ele primind aprecieri atît din Rusia, cît şi din Vest, de la numeroşi experţi. La 18 noiembrie 2005, Transnistria îşi deschide propria Curte Monetară. O dată la cinci ani, băncile centrale din lume îşi actualizează seriile de protecţie şi îşi îmbunătăţesc caracteristicilor propriilor emisii. În urma acestei experienţe, BRN produce bancnote aflate în circulaţie, modificate şi modernizate în 2007, cu valori de 1, 5, 10, 25, 50 şi 100 ruble, cu îmbunătăţirea calităţii şi un grad mai ridicat de protecţie împotriva falsificării. Astfel, privind modernizarea banilor transnistreni, Banca Nistreană nu este rămasă în urmă faţă de tendinţele globale.
Banca Transnistreană este prezentă cu expoziţii la Praga (Republica Cehă) şi la Muzeul de Istorie Militară din Zürich (Elveţia). În Republica Cehă au fost emise timbre ilustrînd stema şi rubla RMN. Banca Nistreană nu se opreşte aici şi continuă să se introducă noi tehnologii în domeniul producţiei de bancnote, monede şi medalii jubiliare.

Restricţii în Ucraina pentru cetăţenii moldoveni

În conformitate cu o decizie a Guvernului de la Kiev, începînd cu 24 august 2009, pentru a călători pe teritoriul Ucrainei, chiar şi o zi, cetăţenii Republicii Moldova sunt obligaţi să prezinte la frontieră o sumă de 12600 grivne pentru o persoană (în jur de 1100 Euro!).
Dovada sumei se face la frontieră, în bani numerar sau pe card bancar. În acest caz, trebuie să existe o chitanţă de la bancă, pentru o sumă echivalentă, care a fost emisă cu cel puţin 3-5 zile înainte de trecerea frontierei cu Ucraina. Efectele noilor norme nu se aplică persoanelor care au fost invitate de autorităţile oficiale ale Ucrainei şi care au o cameră într-un hotel din Ucraina. De noile reglementari, de asemenea, vor fi scutiţi şi cei care locuiesc în limita a 30 de kilometri de frontieră cu Ucraina.
Situaţia a fost comentată de expertul rus R. Konkin: “Desigur, este dificil să ceri cetăţenilor din una din cele mai sărace ţări din Europa de Est să se scotocească la cererea poliţiştilor de frontieră ucrainieni şi să scoată din ciorapi, chiloţi şi sutiene sute de euro. Aceste lucruri pur şi simplu nu sunt realiste. În consecinţă, acţiunile de la Kiev nu sînt motivate economic, ci se desfăşoară în context politic. Ce vrea Ucraina de la Moldova? Cred că e uşor să se presupună că acestea sînt decizii aşteptate de mult timp pentru cele două ţări. În primul rînd, amintiţi-vă că, odată, Ucraina a transferat Moldovei o parte din teritoriul său pentru construirea de terminal şi port la Dunăre, la Giurgiuleşti în cadrul unui schimb teritorial ce nu a fost soluţionat în totalitate pînă azi, cu toate că problema a fost rezolvată, la nivel inalt. O altă situaţie complicată se observă în relaţiile moldo-ucrainene - în jurul nodului hidroelectric de la de Novodnistrovsk. Prin urmare, acţiunile de Kiev nu trebuie să fie considerate ca fiind pur economice. Desigur, acest semnal e dat Republicii Moldova ca să facă ceva pentru a rezolva problemele pe termen lung. Şi mai e un important simbol al nevoii de integrare europeană a Republicii Moldova, care riscă să rămînă o ţară a mămăligii şi roşiilor, ca o rezervaţie pentru cetăţenii săi”.
Menţionăm faptul că numeroşi cetăţeni transnistreni folosesc paşapoartele Republicii Moldova pentru a călători în străinătate.

Presa italiană consideră viabilă Transnistria şi fără recunoaştere internaţională

Transnistria este un stat în toate privinţele şi poate exista fără o recunoaştere din partea comunităţii internaţionale. Despre acasta a scris revista săptămînală italiană Osservatorio sui Balcani.
Articolul reaminteşte că Republica transnistreană a fost proclamată în mod unilateral la 2 septembrie 1990, în anul următor, la 25 august, decizia fiind ratificată de către Sovietul Suprem al Transnistriei prin Declaraţia de Independenţă, la două zile după ce Parlamentul de la Chişinău a declarat independenţa Moldovei şi includerea pe teritoriul naţional şi a regiunii transnistrene. A urmat un război de cîteva luni, mii de decese şi distrugeri materiale şi doar intervenţia generalului Alexandr Lebed, comandantul Armatei a 14-a ruse staţionată în Transnistria, a oprit vărsarea de sînge. De atunci, au trecut 18 ani şi astăzi Transnistria este un stat în toate privinţele, teritoriul ei, de 3567 km pătraţi fiind protejat de poliţie şi de armată, precum şi de forţe de menţinere a păcii. Regiunea are statut de republică, cu guvern şi preşedinte, propria monedă, capitala - oraşul Tiraspol, cu 160 de mii de locuitori, care desfăşoară comerţ exterior şi relaţii diplomatice, notează autorii. Din punctul de vedere al dreptului internaţional, se spune în Osservatorio Balcani, Transnistria nu este o regiune a Moldovei. Regiunea nu a fost recunoscută în anul care a trecut, ca Abhazia şi Oseţia de Sud, de către Federaţia Rusă. Litigiile cu privire la statutul Transnistriei sînt acum mai deschise ca oricînd şi fac parte dintr-un joc foarte complex, care implică Europa, Rusia şi state din întreaga regiune.

Iuşcenko şi aliaţii lui insistă să retragă ambasadorul Ucrainei în Rusia

”Tratamentul aplicat de preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, preşedintelui Ucrainei, Viktor Iuşcenko, ar trebui să fie privit ca un avertisment pentru a declara război unui stat suveran”, se spune în declaraţia Partidului Popular din Ucraina, care face parte din blocul “Nu-NS", conform Agenţiei REGNUM la 12 august. ”UNP ucrainean invită cetăţenii să se unească în jurul preşedintelui Iuşcenko şi a forţelor patriotice ucrainiene, să fie vigilenţi şi gata de a răspunde la cele mai grave şi imprevizibile acte de agresiune ale Rusiei sprijiniţi de către forţele şi politicienii pro-ruşi din Ucraina”, se spune în declaraţie. De asemenea, se solicită rechemarea de urgenţă pentru consultări a ambasadorului Ucrainei la Moscova, Konstantin Grişcenko, precum şi consolidarea frontierei în scopuri strategice preventive şi de securitate ale Ucrainei. Se mai cere creşterea siguranţei energetice şi înăsprirea legislaţiei pentru prejudiciile provocate de sabotaje. Recent, la 11 august, preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a trimis o scrisoare deschisă preşedintelui ucrainean, Viktor Iuşchenko, în care, de fapt, a acuzat actuala conducere ucraineană de acţiuni ostile Rusiei, “motiv pentru care vă informăm că am decis să amînăm numirea unui nou ambassador la Kiev. Date specifice din viitorul imediat vor fi determinate în funcţie de dezvoltarea relaţiilor ruso-ucrainene”.

Transnistria priveşte cu mare prudenţă spre Chişinău

În legătură cu noua situaţie din Moldova, de după alegerile parlamentare, nistrenii trebuie să dezvolte o metodă de reducere a ambiţiilor anumitor grupuri politice, şi o mai mare prudenţă a aşteptărilor”, este opinia exprimată de către cercetătorul în ştiinţe politice, Michael Cepikov, membru al biroului de analiză “Consulting Mobile”. În continuare, iată cîteva fragmente din studiul acestuia:
De la Chişinău nu se aşteaptă clemenţă. Este puţin probabil ca opoziţia din Republica Moldova ( actuala nouă coaliţie) să fie mai capabilă şi mai dispusă la re-concilieri decît predecesorii săi. De exemplu, în Ucraina, este vizibilă scăderea autorităţii preşedintelui Iuşcenko în ultimii ani, iar grupările politice din ţară au tendinţe diferite. Acelaşi lucru se poate întîmpla în Republica Moldova. În acest context, este posibil ca o anumită percepţie de comportament haotic în Moldova să fie în stare să relaxeze nistrenii, prin iluzia unei imagini de curcubeu şi in viitor moldovenii vor merge permanent spre urnele de votare, ca şi cum, numai datorită acestui proces, viaţa ţării se îmbunătăţeşte zi de zi… În realitate, în Moldova se aşteaptă o serie de încercări mai grave cu accent pe situaţiile de criză. Cu siguranţă, la Chişinău se va încerca să se caute cine este vinovat de situaţia creată şi în Transnistria, întreprinderile industriale se bucură de avantaje fiscale neloiale şi aşa mai departe. În acelaşi timp, speranţa într-o relaxare a poziţiilor in procesul de negociere cu noile grupări politice de la Chişinău, referitor la Transnistria ca entitate statală, ar fi o mare naivitate.
Activitatea si implicarea Moldovei in noua situaţie în Transnistria va continua să crească în ciuda oricărei crize, şi societatea transnistreană, în special politicienii nistreni şi persoanele de stat ar trebui să fie mai reţinuţi în privinţa colegilor lor moldoveni pe fundalul evenimentelor din Republica Moldova. Procesul politic din orice ţară încarcă viaţa publică nu numai cu momente pozitive, dar si negative, prin aşa ceva nu cu mult timp in urma a trecut şi Rusia. Orice alegeri se transformau în tone de materiale compromiţătoare, or, în asemenea situaţii, oamenii încetează să mai aibă încredere în politicieni, punînd în aceeaşi oală şi corecţi şi incorecţi. Pînă la alegerile din Transnistria mai este timp (în 2010 – n.n.) dar pentru cea mai mare parte a grupărilor politice campania electorală a început deja, şi, uneori, se pare că politicienii transnistreni, mai mult decît alţii, doresc să se evidenţieze deosebit în a fi mai radicali împotriva altora. În acest sens, ar fi naiv să credem că în Moldova de astăzi, sfîşiată de criza economică şi de aşteptările unei populaţii extenuate, vreun partid politic sau coaliţie ar decide să-şi retragă pretenţiile asupra teritoriului RMN.
În acelaşi timp, nu trebuie să uităm că orice activitate a partidelor politice din Moldova, în domeniul transnistrean, va urmări doar un singur scop, acela de a sparge elita politică a RMN, separînd-o în direcţii diferite, făcînd loc manipulărilor de orice fel. În Moldova, acest lucru este foarte bine înţeles.

Riscuri în Moldova, văzute din Kiev

Rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova ar trebui să fie un motiv de îngrijorare la Kiev. Acest lucru este precizat într-un studiu al politicilor de scurtă durată, publicat de Centrul pentru Studii Politice şi al Conflictelor din Kiev .
”Moldova se găseşte într-o nouă fază de instabilitate politică şi de conflict potenţial. În acest sens, prin posibila stare de impas politic în Republica Moldova, s-ar putea arunca o îndoială cu privire la perspectivele de supravieţuire a statului, în ansamblu”, se arată în document. ”În cazul în care evoluţiile ar urma cele mai rele scenarii posibile ar rezulta, practic, dezintegrarea Moldovei şi integrarea Transnistriei în format de alianţă în Federaţia Rusă după modelul Osetiei de Sud şi Abhaziei. O altă parte a Moldovei va fi inclusă în cadrul statului român. Poziţia Ucrainei în regiune va fi substanţial slăbită. Există, însă, o ameninţare serioasă pentru integritatea teritorială a Ucrainei, în contextul incapacităţii şi al refuzului guvernanţilor şi al elitei politice de a proteja statul”, spun experţii ucraineni.

Kalman Miszei aşteaptă mult de la Moldova

Uniunea Europeană “aşteaptă ca noile autorităţi din Moldova să continue în mod susţinut angajamentul faţă de păstrarea integrităţii teritoriale a ţării. Criza politică din Republica Moldova a încetinit procesul de soluţionare a conflictului transnistrean”, a declarat la 10 august, într-un interviu pentru agenţia Infotag, Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei (foto, stînga). În acelaşi timp, “ingredientele de bază pentru o soluţie de succes rămîn neschimbate. Mai întîi de toate, întregul continent european are nevoie de consolidarea securităţii pan-europene, lucru atît în interesul UE cît şi al Rusiei. Ca urmare, atît Moldova, cît şi regiunea transnistreană sunt bine plasate pentru a contribui la succesul general al securităţii pan-europene”, a declarat Reprezentantul Special al UE. ”Moldova ar trebui să continue eforturile pentru a aprofunda măsuri de consolidare a încrederii cu Transnistria, la nivelul oamenilor simpli, dar şi la nivelul elitelor. UE va sprijini acest process, derulat împreună cu guvernul Moldovei şi autorităţile din Transnistria. Sperăm că Guvernul Moldovei va susţine angajamentul de a rămîne o ţară integră teritorial”, a rezumat de Kalman Mizsei.

Jurnalistul Vladimir Afanasiev a fost înmormîntat cu mari onoruri

Ieri, 7 august, transnistrenii şi-au luat rămas bun de la Vladimir Afanasiev, cel mai vechi jurnalist din Transnistria, o persoană publică importantă, scriitor şi veteran de război. Un înţelept mentor, un lider harnic şi energic, cu o mare putere de muncă şi, potrivit poetului transnistrean Leonid Litvinenko, “a fost un om pe care toată lumea îl ştia, îl respecta şi îl iubea”. Înalţi oficiali guvernamentali, politicieni şi activişti obşteşti, scriitori, jurnalişti, au adus un ultim omagiu ilustrului dispărut. “Talentat, muncitor, înţelept, generos, foarte eficient organizator”, astfel l-a caracterizat pe Vladimir Afanasiev vicepreşedintele RMN, Alexandru Korolev. În acelaşi ton a vorbit şi preşedintele Consiliului Suprem al RMN, Anatoli Kaminski, care a menţionat multitudinea de talente ale lui Vladimir Ivanovici, “un om de naţionalitate moldoveană care de mulţi ani edita cu succes un ziar în limba moldovenească (limba română – n.n.), Adevărul Nistrean, singurul ziar din lume scris cu caractere chirilice”.
Un deosebit omagiu i-a fost adus şi de asistentul preşedintelui RMN pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, Elena Bomeşko, menţionînd şi rolul jurnalistului în unificarea rîndurilor Uniunii Scriitorilor. Despre Afanasiev au mai vorbit ziarişti şi scriitori, care, în timp, au beneficiat de sfaturile şi de experienţa acestuia, el avînd un rol major în formarea noilor reprezentanţi ai mass-media transnistrene. Vladimir Ivanovici a servit onorabil, cu bună-credinţă aşa cum a trăit toata viaţa lui. A fost înmormîntat în Memorialul de glorie din Tiraspol, alături de mormintele soldaţilor sovietici, el însuşi o legendă în rîndul veteranilor. În fotografia din titlu este ultima imagine a lui V. Afanasiev, la 9 mai 2009, de Ziua Victoriei.

Rogozin, în Komersant, despre Transnistria

Într-un interviu on-line cu cititorii ediţiei electronice a publicaţiei “Kommersant”, cunoscutul politician rus Dmitri Rogozin a făcut o evaluare a perspectivelor de soluţionare a conflictului transnistrean din Republica Moldova:
În contrast cu conflictul caucazian, în care sînt implicate pretenţii istorice, vechi ranchiuni cu tradiţii de sînge şi de răzbunare în “culori locale”, natura războiului din Transnistria a fost pur politică. De asemenea, şi de cealaltă parte a Nistrului au trăit timp de secole alături ruşi, ucraineni şi moldoveni. Transnistria prezintă un aspect luat ca o facilitate: compoziţia etnică a populaţiei este altfel decît în Moldova, aici avem o colectivitate naţională. Acest teritoriu este conştient de Gloria crăiesei Ecaterina cea Mare, a liderului militar rus Aleksandr Vasilievici Suvorov, întemeietor al Tiraspolului, aşa încît întotdeauna populaţia a gravitat în jurul civilizaţiei ruse. Pînă în 1940, Transnistria nu era inclusă în Moldova, în fosta provincie Basarabia. Ea nu a recunoscut niciodată pretenţiile teritoriale româneşti. Limba şi cultura rusă împreună în diversitate etnică a populaţiei locale sudată în cîteva secole, dovedeşte un instinct naţional mai mult ideal şi spiritual, decît de pămînt şi de bunuri materiale. Ura anti-rusă din Moldova devine uneori o schizofrenie nuanţată. La începutul anilor ’90 lîngă monumentul lui Ştefan cel Mare, zeci de mii de demonstranţi naţionalişti scandau sloganuri între care cel de tipul "Valiza-Gara-Rusia” a fost cel mai moderat.
Astăzi, Federaţia Rusă, implicată în soluţionarea problemei transnistrene, este extrem de activă şi constantă. Mulţumim Rusiei că a fost oprit războiul fratricid din 1992. Noi vrem ca Tiraspolul şi Chişinăul să fie de acord cu un plan general de pace, de stingere a conflictului. Avem nevoie de un stat stabil şi prietenos aşa cum trebuie să fie Moldova.

Transnistria aşteaptă disponibilitatea noii echipe de la Chişinău

“Transnistria va continua negocierile cu Republica Moldova, indiferent de autoritatea care se va forma în urma alegerilor din această ţară”. Această declaraţie a fost făcută de către ministrul de externe, Vladimir Iastrebciak. ”Este dificil de judecat impactul rezultatelor alegerilor parlamentare din Republica Moldova asupra procesului de negociere. În Moldova încă nu este stabilită puterea care să devină partenerul nostru oficial în cadrul negocierilor. Sperăm că noua conducere a Moldovei va afişa un fond serios de abordare a problemei transnistrene, pentru a demonstra angajamentul la acordurile anterioare, în special, cele ce au avut loc în luna martie, la întîlnirea de la Moscova a preşedinţilor Rusiei, Moldovei şi Transnistriei. Poziţia noastră rămâne aceeaşi - a unei soluţii paşnice a conflictului transnistrean care poate fi găsită doar în cadrul negocierilor”, a spus Iastrebciak într-un interviu în exclusivitate pentru Itar-Tass. Comentînd rezultatele alegerilor parlamentare din Republica Moldova, el a menţionat că “votul a arătat că puterea de monopol a Partidului Comunist se apropie de sfîrşit şi este naturală o schimbare de generaţii în politică. Potenţialul de instabilitate în Moldova, de la sosirea noii echipe nu oferă motive pentru a spune că, în viitorul apropiat, se vor relua negocierile pe deplin, a spus ministrul. Şeful transnistrean al MAE a exprimat opinia că "evenimentele din ultimii ani au arătat că direcţiile Moldovei şi ale Transnistriei sunt din ce în ce mai divergente. Dar chiar şi în cazul în care autorităţile din Republica Moldova ar revigora procesul de re-unire cu România, problema de separare definitivă de Transnistria va fi rezolvată la masa negocierilor”, a subliniat el.

FC Sheriff Tiraspol, în a patra rundă de calificare a Ligii Campionilor

Campioana Moldovei, FC Sheriff Tiraspol, a reuşit să se califice în runda a patra pentru Liga Campionilor reuşind egal la Praga, 1-1. Egalitatea la scor şi victoria de la Praga au propulsat campioana Moldovei spre un nou adversar în etapa superioară, adversar ce va fi desemnat la tragerea la sorţi din 7 august în Elveţia. Analiştii sportivi consideră succesul FC Sheriff Tiraspol principala surpriză la calificările pentru Liga Campionilor, scorul ducînd în acelaşi timp la o tragedie pentru echipa cehă.
Ziarul portughez “Ojogo”, a elogiat succesul lui FC Sheriff Tiraspol, în timp ce publicaţia spaniola “Goal” constată că Sheriff a ajuns la Praga în căutarea unui miracol care a devenit o realitate. Revista franceză “France Footbal” ia act de faptul că echipa de la Tiraspol a transformat o pierdere anticipată de mulţi, într-o mare victorie de calificare.
Presa sportivă din Cehia a numit ieri meciul Slaviei drept “tragic şi plin de inacceptabile greşeli”. “Fanii cehi nu pot crede în ceea ce au văzut”, scrie TN Nova din Praga. “Sportovni Noviny” a remarcat faptul că echipa de la Tiraspol nu are nici un succes major la nivel european şi, teoretic, ar fi trebuit să fie uşor de oprit de Slavia.
În caz de victorie, în cea de-a patra rundă de calificare Champions League, Sheriff va intra în principalele grupe de la turneul European. În caz de eşec, clubul va cădea în grupa unui alt turneu european de cluburi, Liga Europei.

A murit Vladimir Afanasiev

La 4 august a.c., a încetat din viaţă Vladimir Ivanovici Afanasiev, redactorul şef al ziarului Adevărul Nistrean, veteran al celui de-al doilea război mondial, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Transnistria. “Un om cu o minte ascuţită, inimă generoasă şi o putere de muncă extraordinară”, astfel îl descriu contemporanii.
O foarte cunoscută persoană publică, un celebru jurnalist din Moldova şi Transnistria, onorat cu numeroase decoraţii şi premii, Vladimir Afanasiev a fost întotdeauna un exemplu pentru ceilalţi. Autor şi co-autor a numeroase lucrări şi cărţi, el s-a născut la 27 septembrie 1925 la Tiraspol. În vara lui 1941 a absolvit liceul în Chişinău, apoi, cînd a început războiul, a ajutat la evacuarea întreprinderilor, arhivelor, valorilor culturale de sub bombardmente. În armată, Vladimir Afanasiev a luptat în Europa pe Frontul de Sud-Vest. A fost decorat cu Ordinul Patriotic de război, “Bogdan Hmelnitsky”, Steaua Roşie, medalia “Pentru victoria asupra Germaniei”. După terminarea serviciului militar, V. Afanasiev a depus toate eforturile pentru a reconstrui economia naţională. A absolvit şcoala de partid, a fost ales prim secretar al Komsomolului din raionul Orhei, apoi redactor şef adjunct al ziarului “Tinerimea Moldovei”. În 1959, Vladimir Afanasiev a absolvit Departamentul de Jurnalism şi a promovat examenele la Universitatea de stat Lomonosov din Moscova. În 1970 a fost numit vicepreşedinte al Comitetului de Stat al RSSM pentru publicare, tipărire şi comerţul cu cărţi. În 1992, nu a acceptat euforia naţionalistă din Moldova şi s-a mutat acasă, la Tiraspol, unde a avut funcţia de vicepreşedinte al Comisiei pentru Televiziune, Radio şi Presă Tipărită.
Veşnica pomenire.

Transnistria: Polarizarea politică se accentuează

Şeful Comitetului Executiv al Partidului Patriotic din Transnistria (PPT), Igor Ivanenko, a declarat la o conferinţă de presă cu prilejul celei de-a treia aniversări a creerii PTT, că în Transnistria s-au impus două direcţii politice majore: dreapta liberală şi stînga.
În ultimii trei ani, PPT a făcut numeroase eforturi pentru ca stînga să-şi unească forţele. Igor Ivanenko a reamintit că în luna aprilie a acestui an a fost semnat un acord de înfiinţare a Blocului Social-Patriotic (BSP), care include cele două mari partide transnistrene, Patriotic şi Republican, şi 14 organizaţii nonguvernamentale. Igor Ivanenko a precizat că, în afară de BSP, nu vede alte forţe de stînga în Transnistria. El a subliniat că partidul Renovarea, care deţine majoritatea în parlamentul nistrean, deşi deseori utilizează retorica de stînga, dar aceasta “nu este în conformitate cu aspiraţiile lor”.
În procesul de evaluare a stadiului actual al sistemului politic din Transnistria, Igor Ivanenko a remarcat faptul că “platformele reale ale partidelor politice se află încă într-o etapă de formare”. Potrivit lui Ivanenko, unul dintre principalele obiective ale Partidului Patriotic şi ale Blocului Social-Patriotic, în viitorul apropiat, va fi pregătirea pentru alegerile locale, aşteptate în martie 2010, dar şeful PPT a refuzat să vorbească despre tactici pentru apropiata campanie electorală. Igor Ivanenko a amintit că, în 2009, Partidul Patriotic a propus propria versiune anti-criza economică, precum şi programe de sprijinire a întreprinderilor mici. sperînd că propunerile vor fi luate în considerare în cadrul procesului legislativ. Partidul Patriotic din Transnistria a fost creat le 4 august 2006. Pînă în prezent, numărul de membri ajunge la 1500 în toate oraşele şi raioanele din RMN. Preşedintele Partidului este Oleg Smirnov, care e şi preşedintele SA Banca Comercială “Gazprombank”. PPT este, în parteneriat cu un partidul politic, “Spravedlivaia Rossia”.

Pelerinaj nistrean în Osetia de Sud

La 3 august, în Osetia de Sud a sosit o delegaţie de credincioşi ortodocşi din Transnistria, a anunţat comisarul european al Cultelor în Osetia de Sud, Sonia Hubaeva, pentru agenţia Olvia Press. Procesiuna religioasă din Transnistria a vizitat Eparhia Alania de sud, Roksk, Java, după care a urmat vizita la mănăstirea Maicii Domnului din Rojdestvensky. După acea, oaspeţii din Transnistria s-au întîlnit la Tshinvali cu preşedintele Osetiei de Sud, Eduard Kokoiti. Sonia Hubaeva a mai informat despre faptul că pelerinii nistreni au adus cu ei şi au donat diocezei Alanian icoana Sfîntului Mucenic Gheorghe. După rugăciuni în Tshinvali a avut loc o procesiune religioasă şi slujbe de pomenire pentru comemorarea victimelor agresiunii militare a Georgiei, în august 2008. Procesiunea religioasă nistreană a avut loc cu binecuvîntarea Patriarhului Chiril al Moscovei.

Fundaţia Carnegie, despre Moldova şi Transnistria

În urma alegerilor parlamentare extraordinare, orientarea europeană a Moldovei a devenit mai clară. Concluzia a fost trasă de politologul Samuel Green, membru al Consiliului Ştiinţific al Centrului Carnegie de la Moscova, într-un interviu la postul de radio Europa Liberă. ”Viitorul guvern al Moldovei trebuie să-şi calculeze acţiunile în funcţie de realitatea geo-politică, ea neavînd în acest moment nici o şansă de a deveni membru al Uniunii Europene. În plus, Chişinăul nu controlează o parte din ţară, iar pentru a obţine controlul asupra regiunii transnistrene are nevoie de consimţămîntul Moscovei”, a spus Green.
Politologul a spus că este puţin probabil ca Rusia să accepte orientarea pro-occidentală a Moldovei, în special în cazul în care aceasta ar implica şi integrarea în NATO. În plus, Moscova “este conştientă de faptul că, în prezent, de intrarea Moldovei în Uniunea Europeană nu poate fi vorba, iar un scenariu de aderare la România este inactual”, a spus Green. Vestea bună, potrivit analiştilor, este faptul că Moldova e unul dintre puţinele state cu conflicte îngheţate, în care Moscova este hotărîtă să joace un rol constructiv. ”Moldova poate fi utilizată de către ruşi pentru a dovedi că un exemplu de bună cooperare cu UE în soluţionarea unui conflict este posibilă”, a subliniat expertul.

Transnistria şi viitorul ei

Interviu cu Vladimir Iastrebciak, la Radio Echo Moskvî

Vladimir Iastrebciak, ministrul de externe al Transnistriei, a acordat la 1 august un interviu postului de radio “Ecoul Moscovei” (“Echo Moskvî”), din care prezentăm largi extrase. Interviul a fost realizat de I. Merkulova şi E. Buntman.

I. Merkulova: Hai să vorbim despre alegerile din Moldova, unde surpriza a fost faptul că Partidul Comunist a pierdut majoritatea în parlament.

V. IASTREBCIAK: Într-o mică măsură acest lucru a fost o surpriză, chiar şi numai pentru că toate condiţiile tehnice ale Partidului Comunist au fost folosite pentru menţinerea poziţiei sale.
I. Merkulova: Vă referiţi la folosirea tuturor resurselor administrative…

V. IASTREBCIAK: Nu numai aceste elemente au contat, dar deşi toate lucrările pregătitoare au fost realizate, toate acestea, rezultatul vorbeşte de la sine. În consecinţă, vom avea posibilitatea de a observa întregul spectru de forţe politice care acum reprezintă cel mai clar Republica Moldova.

E. BUNTMAN: Este, cu siguranţă, bine atunci cînd toate forţele politice sînt reprezentate în Parlament. Pentru Transnistria este un lucru bun sau rău?

V. IASTREBCIAK: Eu am spus constant faptul că preocuparea noastră principală este ca în ţara vecină să fie stabilitate, gesturile politice să fie previzibile, să existe autoritate de putere. Acum, într-un fel sau altul, va fi o coaliţie, cu siguranţă, şi s-ar putea să se schimbe parametrii acordurilor de pînă acum, pe motiv că partenerii de coaliţie vor dori altceva. Ei bine, uite, asta este, probabil, o întrebare a viitorul apropiat.
E. BUNTMAN: Teoretic, este mai bună o astfel de stabilitate, aşa cum a fost monopolizarea puterii de Partidul Comunist, cu Voronin, care rezolvă toate problemele sau un democrat ar urma o altă linie...?
I. Merkulova: Mizerie.
V. IASTREBCIAK: Pentru noi, “stabilitatea” lui Voronin a fost însoţită de o presiune constantă asupra noastră pe toate fronturile. În ceea ce priveşte actualul Parlament, ce fel de coaliţie se va proiecta, e prematur să spun. Dar să nu se îndoiască nimeni de faptul că vor exista modificări importante în viaţa politică din Moldova.
E. BUNTMAN: Nu vom intra în detalii cu privire la viaţa politică din Republica Moldova, dar pentru Transnistria orice politică, indiferent de forţele reprezentate în Parlament, ar putea fi în viitor de respingere. Există posibilitatea ca dialogul moldo-nistrean să fie îngreunat?
V. IASTREBCIAK: Pur si simplu nu văd ca, în modul de abordare a situaţiei de pe Nistru, să se vorbească în condiţii de egalitate, nimeni nu a exprimat o asemenea dorinţă. Noi, prin urmare, nici nu am simţit un deliciu special, dar nici dezamăgire faţă de cum a ieşit Parlamentul. Va trebui să vorbească cei care vor reprezenta diferitele forţe politice, respectiv, ei vor încerca să formuleze o poziţie coerentă.
E. BUNTMAN: Este important şi cine va fi preşedinte?

V. IYASTREBCIAK: În orice caz, preşedintele este şeful statului, preşedintele poartă responsabilitatea pentru deciziile luate în numele statului. Chiar şi luînd în considerare faptul că Republica Moldova este o republică parlamentară şi ideea de gestionare a deciziilor este în guvern, cu toate acestea, preşedintele va fi însărcinat cu anumite responsabilităţi, prin urmare, este important.
I. Merkulova: Dar şi cu candidatura preşedintelui este o completă confuzie.

V. IASTREBCIAK: Aceasta este deja obiectul unor negocieri care sunt în curs de desfăşurare şi implică, fără excepţie, toate forţele politice din Moldova.

I. Merkulova: Cum vedeţi viitoarea coaliţie?
V. IASTREBCIAK: Opoziţia a cerut timp, iar comuniştii nu sînt majoritari. Dar acest lucru este suficient pentru a alege funcţiile în Parlament, dar nu şi preşedintele. Iată numere de magie, în cazul în care sunt 48 de voturi din partea comuniştilor şi 13 de voturi din partea d-lui Lupu, e prea mare tentaţia de a face astfel cele 61 de voturi… Dar, cu toate acestea, există anumite elemente împotriva lui, mai ales un mare număr de acuzaţii reciproce făcute în campanie. Cred că în curînd vom vedea ce se va întîmpla. (La ora publicării acestui interviu coaliţia liberală s-a realizat, iar comuniştii sunt în opoziţie, Vladimir Voronin beneficiind de imunitate – n.n.)
I. Merkulova: În Transnistria cum se explică ce sa întîmplat la alegeri, cum au pierdut comuniştii majoritatea.
V. IASTREBCIAK: S-a vorbit despre asta, despre un monopol al Partidului Comunist, dar toţi vedem necesară o schimbare de generaţii. Trebuie să vină oameni noi, politicieni, oamenii au nevoie de schimbare, de oameni ce vor fi interesaţi să dea o altă direcţie a ţării.
E. BUNTMAN: Am întîlnit recent şi o altă versiune, din partea unui consilier al preşedintelui Ucrainei, domnul Karaseva. Versiunea este că, în prezent în Moldova, vin la putere forţele pro-româneşti, mai ales prin ce înseamnă domnul Chirtoacă, nu intru în detalii. Cînd spun forţe pro-româneşti sînt conştient de faptul că ne referim nu la o integrare în România, ci la o cooperare mult mai strînsă. Şi, în consecinţă, Transnistria se va îndepărta de la interesele Republicii Moldova, va fi un satelit al Rusiei sau complet independentă. Comentaţi, vă rog, această versiune. Şi de ce Ucraina este un alt motiv de îngrijorare?
V. IASTREBCIAK: Există într-adevăr o trăsătură caracteristică a noastră ucraineană, doar sîntem vecini. Putem vorbi de o volatilitate specială în politica lor, generatoare de temeri, mai degrabă decît să acţiuneze în direcţia protejării intereselor lor. Resping astfel de scenarii, din mai multe motive. Prima se referă la legătura tradiţională cu Ucraina. Dar Ucraina are legături tot mai importante cu România, care este membru al UE şi al NATO. Ucraina se vrea, destul de natural purtat de vînt spre un viitor într-o Europă unită, iar aici, România poate ajuta mult. Trebuie, obligatoriu, luat în seamă şi factorul rus: în cazul unei Ucraine integrată în structurile Euro-Atlantice, există teama de consolidare a prezenţei Rusiei, care va creşte, fără îndoială, prin Transnistria, inclusiv a componentelor militare.
E. BUNTMAN: Ce e cu negocierile moldo-nistrene? Discuţiile s-au împotmolit, dar acum să vorbim despre ele nu are sens, pentru că Moldova trebuie mai întîi să-şi rezolve politica internă. Acum sunteţi la Moscova şi se presupune că Ministerul Afacerilor Externe a discutat această problemă într-un fel sau altul.
V. IASTREBCIAK: Această problemă este discutată. Colegii noştri ruşi pe Smolensk sunt conştienţi de stadiul procesului de negociere, pentru că Federaţia Rusă este partea garantă dintre cele mai active, dacă nu cel mai activ participant la acest proces. În ceea ce priveşte perspectivele, am discutat aceste subiecte la sfîrşitul lunii iunie la conferinţa de la Viena, care a fost realizată sub auspiciile OSCE. Acest lucru necesită crearea de condiţii obligatorii, cum este menţionat în declaraţia comună, a celor trei preşedinţi. Există într-adevăr o nouă agravare, prin instabilitatea politică din Moldova, aşteptăm sosirea unei noi echipe de negociatori, şi cred că în viitorul apropiat se va relua lucrul.
E. BUNTMAN: Dar există anumite termene. De exemplu, obligaţiile părţilor, înainte de sfîrşitul acestui an sau pînă la sfîrşitul anului 2010…

V. IASTREBCIAK: Summit-ul, într-un fel sau altul, va avea loc. În plus, ne aşteptăm la sosirea de mediatori şi observatori la sfîrşitul lunii septembrie. Apoi, în timpul vizitei de consultări cu mediatorii şi observatorii vom vedea cum vor decurge discuţiile.
E. BUNTMAN: Cînd se va întîmpla acest lucru?
V. IASTREBCIAK: La sfîrşitul lunii septembrie. Desigur, cu speranţa că în acest interval de timp, la Chişinău se vor normalize lucrurile. Şi, bineînţeles, vom avea contacte, chiar dacă acum nu sunt sigur că se va putea relua imediat lucrul oficial în formatul 5 + 2.
E. BUNTMAN: La ce nivel sunt persoanele de contact?

V. IASTREBCIAK: Mult timp au funcţionat grupurile de experţi, respectiv, echipe inter-ministeriale care au încercat să găsească teren comun de pe mai multe fronturi. Acestea sunt problemele de sănătate, cele cu drumurile. Cred că sînt necesare persoane de contact şi cu privire la nivelul reprezentanţilor politici. Aceştia vor fi responsabili pentru negocierile politice. Pînă atunci, aruncaţi o privire asupra situaţiei din Moldova.
I. Merkulova: Dar cu cît se apropie negocierile, există nemulţumiri în Transnistria?
V. IASTREBCIAK: Noi credem că, în orice caz, negocierile trebuie să continue. Trebuie să ne bazăm relaţiile moldo-transnistrene pe mijloace paşnice politice şi nu pe presiuni. De aceea, desigur, această pauză nu este în măsură să ne mulţumească. Dar, în acelaşi timp, trebuie să revenim fără o pierdere de ordine de zi, nu ne putem preface ca totul este bine… Contacte sînt menţinute, există o interacţiune între agenţiile profesionale, dar aşteaptăm.
I. Merkulova: De fiecare dată se vorbeşte despre presiune. Ce este aceasta, la ce se referă?
V. IASTREBCIAK: Noi încă de la Summit-ul din 24 decembrie anul trecut am înmînat părţii moldoveneşti lista problemelor cu care se confruntă întreprinderile nistrene. Aceste companii dispun de contracte ferme cu întreprinderi ruseşti, printre ele sînt şi cele care lucrează în domeniul industriei de apărare a Rusiei şi produc la noi produse cu dublă utilizare. În condiţiile de impuneri actuale ele nu pot lucra pentru onorarea contractelor, deci pierde. E o presiune între multe altele. În plus, tot ei încasează accize ecologice de la întreprinderile noastre. Agenţii economici nistreni nu sînt capabili de a folosi transportul feroviar, blocat şi acesta de Moldova. Moldova ne crează asemenea situaţie, şi noi sîntem nevoiţi să modificăm rutele de transport, cu costuri suplimentare semnificative. Şi la importuri, şi la exporturi. Din această cauză suferă nu doar întreprinderile transnistrene, transportatorii, dar şi cei din Ucraina sau alţii, pentru că aceste sancţiuni şi amenzi sînt aplicate de autorităţile moldovene. Deci presiuni? Da, nu putem spune ca totul este în regulă în acest domeniu.
I. Merkulova: Transnistria vrea şi face eforturi pentru independenţă, din astfel de cauze?
V. IASTREBCIAK: Iată de ce sîntem atît de motivaţi în aspiraţia spre independenţă, pentru că independenţa este singura posibilitate de a ne garanta drepturile noastre.
E. BUNTMAN: Acesta este cazul în care una nu a spus «get».

V. IASTREBCIAK: Din punct de vedere internaţional ni se recunosc tot mai multe drepturi, dar, din păcate, există acest filtru creat în Chişinău, care nu e deloc favorabil pentru curăţenie şi limpezire a lucrurilor ci creează noi forme de presiune în regimuri corupte.
I. Merkulova: Spune-ţi-mi, despre aspectul politic, în ce măsură este mai avansată poziţia dumneavoastră?
V. IASTREBCIAK: De la Chişinău vedem cum lucrurile se văd mai degrabă diferit, apropiere de poziţii n-am constatat în mare măsură, poziţiile părţilor, în principiu, se exclud reciproc, şi chiar proiectele comune continuă să se distanţeze. În anul 2005, s-a emis un Act 2005, care este încă valabil, ca un consens al tuturor forţelor politice, declaraţia cum că Moldova este un stat democratic, şi în Constituţie e prevăzut că problemele legate de Transnistria se reglementează conform principiilor unui stat unitar şi cu dezvoltarea autonomiei. În această situaţie, a vorbi despre posibilitatea convergenţei politice este prematur. Desigur, speranţa noastră este de a trece la valorificarea eforturilor depuse de partenerii noştri internaţionali.

I. Merkulova: În consecinţă, Transnistria este hotărîtă să continue pe calea spre independenţă faţă de Moldova, nu?
V. IASTREBCIAK: Vedem, în această situaţie, că există mai multe căi diferite de continuare. Aşteptăm schimbarea elitelor în Chişinău, o reală schimbare de putere, vedem cum se consolideză purtat de vînt, direcţia spre structurile Euro-Atlantice. Sigur că nu toate forţele politice reprezentate în Parlament ar fi pentru aderarea la România. Categoric nu. Unii au susţinut, într-adevăr, nevoia de consolidare a Moldovei prin propriile sale forţe de integrare în spaţiul european. Dar, cu toate acestea, un vector este clar conturat: un vector prooccidental cred că va fi umplut curînd cu conţinut real.

I. Merkulova: Atunci Transnistria ce direcţie va urma? Spre Rusia?

V. IASTREBCIAK: Nu este o soluţie, chiar dacă un referendum, în 2006, a indicat aceasta, desigur, în primul rînd, independenţa este importantă, dar, oricum, mai multe persoane vor trebui să decidă.
E. BUNTMAN: Dacă anumite forţe din Moldova, după cum aţi spus, vor tinde în direcţia NATO, unde e şi România, e logic să se presupună că ei preferă să scape de problema teritorială, pentru că NATO nu vrea o ţară cu probleme teritoriale nerezolvate. Şi atunci, du-te repede şi angajează Transnistria în integrarea euro-atlantică!
V. IASTREBCIAK: În cazul în care această poziţie apare, vor fi persoane responsabile capabile de a lua decizii şi de a le aplica şi, desigur, nu ne vom opune unei astfel de dezvoltări.
E. BUNTMAN: Dar pe de altă parte, este puţin probabil ca cineva să se bucure la Moscova.
V. IASTREBCIAK: Desigur, noi credem că relaţiile Rusiei cu Transnistria reprezintă o valoare proprie, în timp ce Chişinăul îşi furnizează propriile valori. Acestea se pot intersecta undeva, chiar înlănţui, dar aşteptăm cu nerăbdare să vedem toate semnele de fericire, cu toate că Transnistria este un obiect separat de astfel de planuri de concentrare.
I. Merkulova: Cu toate acestea, cooperarea este de preferat în ambele direcţii, dacă este posibil, şi cu Rusia, şi pentru Europa, mă refer aici la Transnistria?

V. IASTREBCIAK: Pentru noi, în principiu, prioritară a fost dezvoltarea relaţiilor cu Rusia. Economia noastră este axată în principal pe piaţa rusă, o mulţime de cetăţeni au şi cetăţenia rusă. Acesta este motivul pentru carevectorul Rusia este o prioritate.
E. BUNTMAN: Aş dori să mă întorc la alegerile din Republica Moldova. A fost înregistrat un incident la o secţie de votare de pe teritoriul Republicii Moldova-Transnistria. Un sat numit Corjova, raionul Dubăsari. Ce s-a întîmplat acolo?
V. IASTREBCIAK: Această situaţie se repetă cu regularitate de invidiat, cam la toate alegerile. Oficialii moldoveni cer deschiderea unei secţii de votare avînd în vedere că acest teritoriu este controlat de către Republica Moldova. Dar, intrarea, într-adevăr, este controlată de către partea transnistreană...
E. BUNTMAN: Aceasta este limita…
V. IASTREBCIAK: Da, este graniţa. Şi o mulţime de litigii derivă mereu de aici. Practic, e un cartier al oraşului nistrean Dubăsari. Ca o consecinţă, colegii noştri din Republica Moldova au făcut eforturi pentru a deschide un local de votare fără aşa-numitul statut. Noi nu ne-am opus la deschiderea de secţii în teritoriul nostru. La fel e cînd sînt alegeri în Ucraina, au secţii, cu acordul nostru pe teritoriul nostru. Şi în plus, Corjova este un loc simbolic, este locul de origine al domnului Vladimir Voronin. Şi aşa este o chestiune de principiu, mai degrabă decît o reală preocupare pentru interesele oamenilor care trăiesc acolo.
E. BUNTMAN: Sînt unele persoane cu cetăţenia Republicii Moldova?

V. IASTREBCIAK: Bineînţeles.
E. BUNTMAN: Cît de mulţi?
V. IASTREBCIAK: Statistici nu avem, pentru că documentele relevante sînt emise în Republica Moldova. Noi avem o lege a dublei cetăţenii, este permis, dar pentru noi contează, mai întîi de toate, propria noastră cetăţenie. De-a lungul graniţei cu Transnistria, zece staţii au fost deschise cu un statut special, în cazul în care oamenii care traiesc pe teritoriul Transnistriei şi au cetăţenia Republicii Moldova au avut dreptul legal să meargă la vot.

E. BUNTMAN: Şi el a fost executat corect.
V. IASTREBCIAK: Nu s-a pus nici un obstacol din partea noastră.

E. BUNTMAN: Aţi recunoscut că în Republica Moldova, în calitate de observator, va fi din nou o criză politică poate prelungită sau ceva de genul ăsta. Acest lucru va fi bun sau rău?...
I. Merkulova: …Şi criza a lovit grav Transnistria?
V. IASTREBCIAK: Destul. Mai mult decît atât, criza a atins acele industrii care sunt principalele surse de venit pentru bugetul transnistrean, metalurgia, industria uşoară, construcţiile. Prin urmare, criza este semnificativă şi se va resimţi destul de mult.
I. Merkulova: Cum ieşiţi din această situaţie, noi ştim cît a fost de dificil pentru situaţia economică din Transnistria, aveţi proiecte?
V. IASTREBCIAK: Încercăm să găsim resurse. Citez pe unul din liderii de companii foarte mari, care a spus că, dacă am fi încercat să menţinem producţia la acelaşi nivel, care a fost înainte de criză, companiile nu ar fi rămas funcţionale. Şi aşa, fiecare întreprindere s-a adaptat prin măsuri de minimizare a efectelor. Este clar că nu vorbim de măsuri nepopulare. Dar, există o încredere în propriile resurse interne, şi, desigur, ne aşteptăm la asistenţă externă, în special din Rusia. Din cÎte ştiu sînt măsuri luate în considerare în structurile federale.
I. Merkulova: Sub forma de noi împrumuturi sau ceva de genul ăsta?

V. IASTREBCIAK: Da.
E. BUNTMAN: Cam de ce sumă este vorba?
V. IASTREBCIAK: O sumă mult mai mică decît s-ar fi acordat ca împrumut domnului Vladimir Voronin. Este exact suma de asistenţă financiară suficientă pentru a susţine economia.
E. BUNTMAN: Vreo sumă nu ne puteţi spune?
V. IASTREBCIAK: Cînd se va decide vom specifica public E. BUNTMAN: Atunci, aşteptăm. Mulţumesc foarte mult. Oaspetele nostru a fost Vladimir Iastrebciak, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldoveneşti Nistrene. Mulţumesc foarte mult.

Evenimentele din 1992 nu trebuie să se repete!

La 1 august a avut loc la Tiraspol, la Memorialului Gloriei, un miting de comemorare a evenimentelor din 1992, ca Zi memorială. Aceasta este data sfîrşitului războiului cu Moldova-Chişinău, din 1992. Nistrenii au adus un omagiu tăcut memoriei celor care şi-au pierdut viaţa în acel război pornit din vina comună a conducerilor din acel timp. Astăzi, Rusia, Ucraina şi OSCE menţin pacea şi stabilitatea în Transnistria. Au rostit cuvîntări vicepreşedintele RMN, Alexander Koroliov, membri ai Cabinetului de Miniştri şi ai Sovietului Suprem şi reprezentanţi ai organizaţiilor civice. A. Korolev a vorbit în numele preşedintelui RMN, Igor Smirnov, spunînd: “În fiecare an, în prima zi a lunii august, Republica noastra comemorează prin mare doliu şi de aducere aminte a celor care au murit în evenimentele sîngeroase din 1992, civili şi apărători ai Transnistriei. Agresiunea naţionaliştilor dîn Chişinău a dus la pierderea a 800 de vieţi omeneşti, 1500 de persoane fiind rănite. Sute de întreprinderi, şcoli, grădiniţe şi case au fost distruse. Pierderile materiale au fost enorme, estimate la 10 miliarde ruble. Războiul, acest teribil accident, nu va fi uitat, cum nu vor fi uitaţi cei care au luptat la Bender, Dubăsari, Kocieri, Koşniţa. Vicepreşedintele, conducerea oraşului Tiraspol, reprezentanţi ai Cabinetului şi ai Sovietului Suprem, precum şi cetăţenii au depus flori la Memorialul de Glorie.

Electrocentrala de la Cuciurgan, cel mai mare contribuabil la bugetul transnistrean

În ciuda crizei economice globale, situaţia economică a capitalei Tiraspol pare destul de promiţător cauza unor afaceri de succes, a relatat ministrul economiei RMN, Elena Cernenko. Ea a spus că “în perioada ianuarie-iunie curent, producţia totală în ţara s-a ridicat la doar 61% faţă de prima jumătate a anului 2008, dar în aceeaşi perioadă, Electro-centrala de la Dnistrovsk - Cuciurgan a avut o creştere a producţiei cu 28%”. ”Centrala GRES a devenit cel mai mare contribuabil al Transnistriei”, a constatat Cernenko. Potrivit ei, “Centrala şi-a plătit toate impozitele, fiind şi principalul furnizor pentru pieţele de energie din Republica Moldova şi România”. În acelaşi timp, ministrul a spus că uzina metalurgică de la Rîbniţa, aflată mult timp pe primul loc, acum ocupă a cincea poziţie. “Metalurgia se confruntă cu grave probleme de producţie, legate de criza internaţională. Avînd în vedere acest lucru, pentru Rîbniţa au fost alocate din bugetul de stat credite mai mari, pentru prima dată, au fost alocate subvenţii de 10 milioane dolari”, a constatat Cernenko.

San Marino a inclus Tiraspolul în lista capitalelor lumii

”Tiraspolul este capitala Transnistriei - o regiune a Moldovei, dar şi una dintre cele mai mici state din lume”, a anunţat site-ul oficial al televiziunii San Marino, transmite Agenţia Novîi Reghion. În această capitală, situată pe malul stîng al rîului Nistru, locuesc circa 190 de mii de locuitori. Tiraspolul este recunoscut ca fiind unul dintre puţinele oraşe din spaţiul post-sovietic care s-au schimbat cît de cît, după colapsul Uniunii Sovietice. Oraşul a dezvoltat industrii de textile, mobilier si echipamente electrice. Denumită oficial Serenissima Repubblica di San Marino, micul şi vechiul stat este înconjurat din toate părţile de teritoriul Italiei. Denumirea vine de la numele de sfînt, fondatorul statului.

Ceremonie pentru Pacificatori

S-au împlinit, la 31 iulie 2009, 17 de ani de la demararea celui mai mare succes în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii în lume, prin înfiinţarea unităţilor de pacificare în Transnistria. Astfel este caracterizată misiunea de menţinere a păcii în Transnistria, avînd loc o ceremonie la monumentul forţelor de menţinere a păcii, la podul de peste rîul Nistru, de lîngă oraşul Bender, în prezenţa vicepreşedintelui transnistrean Koroliov Alexandr, a Comisiei de Control şi a unităţilor comune militare. Alexandr Korolev a subliniat: “prezenţa trupelor ruse şi ucrainiene din Transnistria s-a constituit ca un bastion al păcii şi stabilităţii”. Memorialul a fost construit pe locul unde, cu 17 ani în urmă, nistrenii au intilnit cu flori, pîine şi sare prima coloană rusă de menţinere a păcii. Festivităţile s-au desfăşurat şi la sediul central comun al forţelor de pacificare din oraşul Bender. Vorbind în numele Federaţiei Ruse, Valeri Kuzmin, Vitali Triapiţin, trimisul ambasadorului Rusiei la Chişinău, a subliniat: “Chiar de la începutul operaţiunii de menţinere a păcii nu au mai existat victime, nici în rîndul populaţiei civile şi nici în rîndul membrilor formaţiunilor de pacificare”. Vorbind despre eficienţa operaţiunii de menţinere a păcii în Transnistria, copreşedintele Comisiei comune de control, Alexei Gorlov, a declarat că succesul este în mare măsură datorat unicităţii formatului operaţiunii, cooperarea între trupele moldovenesti, transnistrene, precum şi Grupul Militar de Observatori din Ucraina funcţionînd perfect. “Astăzi, forţele ruse de menţinere a păcii sînt implicate în 18 operaţiuni de menţinere a păcii în lume. Dar operaţiunea din Transnistria este unul din cele mai de success dintre acestea. Eficienţa ei se poate exprima în cuvinte simple: nu se aud focurile de armă, nu sînt ucişi oameni, s-a stabilit o viaţă liniştită. Acest lucru se datorează faptului că, în primul rînd, în cadrul operaţiunii de menţinere a păcii a fost acumulată experienţa din toate celelalte teatre de operaţiuni de pacificare în lume”, a spus Alexei Gorlov. La rîndul său, şeful delegaţiei transnistrene în Comisia Comună de Control, Oleg Beliakov, a spus că succesul de operaţiuni de menţinere a păcii de pe Nistru este un prolog la un dialog politic constructiv cu privire la problema transnistreană. El a adăugat că succesul forţei de menţinere a păcii a fost menţionată adesea la summit-uri ale OSCE, fiind semnate mai mult de optzeci de lucrări specifice de către părţile Moldova şi Transnistria.