Igor Smirnov: “Unitatea este punctul nostru forte”

La 29 ianuarie preşedintele Igor Smirnov s-a întîlnit cu reprezentanţii comunităţilor ucrainene, moldovene si ruse din Transnistria. La întîlnire au participat şi miniştri şi şefi ai administraţiilor de oraşe şi regiuni. În cadrul întîlnirii discuţiile s-au axat şi pe activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi, mai presus de toate, pe problemele care necesită soluţii urgente. “Aceste programe au produs rezultate pozitive, dar este momentul să ridicăm ştacheta, mai exact, să ne creştem exigenţa”, a declarat preşedintele Uniunii ucrainenilor din Transnistria, Leonid Tkaciuk. “Noi nu cerem soluţii imediate pentru toate problemele. Înţelegem cu toţii că vorbim despre viitor. Şi de ieşire din criză, fapt pentru care am adoptat programe ambiţioase”, a spus şi preşedintele Uniunii moldovenilor, Valerian Tulgara. O atenţie deosebită a fost acordată în timpul întîlnirii educaţiei în limbile moldovenească şi ucraineană. Şcolile cu predare în aceste limbi duc lipsă de personal, cu toate acestea, ele nu sunt închise, iar formarea continuă.“Conform documentelor de reglementare, dimensiunea medie a clasei ar trebui să fie de 25-30 de copii. În clasele cu învăţare în limbile ucrainiană şi moldovenească se întîmplă să fie doar 2, 5, sau 10 elevi. Cu toate acestea, costurile sînt aceleaşi. Se pare că formarea unui copil în şcoli de limbă ucraineană şi moldovenească costă de două ori mai scump decît în limba rusă. Dar, în ciuda acestui fapt, am păstrat aceste clase, deşi e un efort mare”, a subliniat ministrul Educaţiei, Maria Paşcenko.În acelaşi timp, şcolile moldoveneşti din Transnistria (în limba română – n.n.) se confruntă cu dificultăţi în legătură cu faptul că, spre deosebire de alţii, nu au sprijin din afara republicii. “Pentru noi constituie o provocare substanţială posibilitatea de a asista instituţiile de învăţămînt care educă în limba moldovenească cu o grafie chirilică. Este greu de găsit sponsori din afară. Desigur, unele progrese în acest domeniu există, eu am vorbit cu colegii de la Comisia OSCE cu privire la minorităţile naţionale, care, cel puţin au demonstrat un interes pentru şcolile în limba moldovenească. Acum aşteptăm o nouă vizită”, a anunţat ministrul afacerilor externe, Vladimir Iastrebciak.“În ceea ce priveşte învăţămîntul superior în limbile moldovenească şi ucraineană, şi aici există un număr de probleme”, spune Leonid Tkaciuk. Instituţiile educaţionale predau materie în special filologilor. Discuţii au fost şi despre problema cadrului juridic din republică. Astfel, deputatul Mihail Burlă a spus că “astăzi, tot cadrul de reglementare legislativă este publicat numai în limba rusă. De aceea, noi trebuie să începem să transpunem aceste documente şi în limbile ucraineană şi moldovenească”. “Aceasta este o problemă importantă şi o să decidem ceea ce este necesar în viitorul apropiat, iar ministerul de Justiţie va fi responsabil pentru coordonarea ei”, a spus Igor Smirnov.

Cu acest prilej liderii comunităţilor au menţionat că o decizie fermă doar preşedintele o poate accelera. Astfel, preşedintele Uniunii Comunităţii ruşilor, Victor Arestov, a remarcat faptul că înainte comunităţile au fost scutite de chirie pentru sediu. Acum nu doar că se plăteşte, ci sumele sînt şi majorate considerabil.“Comunitatea rusă din Grigoriopol mi-a trimis o scrisoare care spune de majorarea chiriei la 200 de ruble pentru o cămăruţă pe care nu o pot plăti. Ei nu sînt angajaţi în activităţi comerciale, astfel încît nu au bani de organizare”, a spus Victor Arestov.

La rîndul său, Leonid Tkaciuk a cerut preşedintelui să ia în considerare posibilitatea de a stabili centre de cultură ucrainene în întreaga ţară.Îmbunătăţirea bazei materiale şi tehnice a şcolilor moldoveneşti a fost solicitată de Valerian Tulgara.“Apreciem că guvernul duce o politică de protecţie şi sprijinire a oamenilor de toate naţionalităţile. Ucrainenii se simt în siguranţă aici. Un exemplu: în Republica Moldova, care e un stat recunoscut, nu există nici o şcoală cu limba de predare ucraineană. Prin urmare, ucrainenii care trăiesc acolo ne invidiază pe noi, nerecunoscuţii. Acest lucru sugerează că am luat cursul drept”, a spus Leonid Tkaciuk. Rezumînd rezultatele reuniunii, Igor Smirnov a declarat: “Este bine că astăzi în această sală, am discutat toate problemele noastre. În mod evident, toate acestea sînt imposibil de rezolvat dintr-o dată. Dar am determinat care dintre ele necesită o atenţie prioritară. Şi eu sunt foarte bucuros că noi toţi, ruşi, ucraineni, moldoveni sau reprezentanţi ai altor naţionalităţi ne înţelegem cu toţii că sîntem uniţi ca şi cetăţeni transnistreni. Că acesta este punctul nostru forte, el ne dă încredere şi capacitatea de a merge înainte”, a spus Igor Smirnov.La 27 ianuarie, Uniunea a moldovenilor din Transnistria a aniversat 17 ani de la înfiinţare, prilej cu care, la această reuniune o echipă de creaţie artistică populară din zona Grigoriopol a susţinut un spectacol. Menţionăm faptul că în Transnistria Constituţia prevede trei limbi oficiale – moldoveneasca/română, rusă şi ucrainiană.

Ucraina şi Republica Moldova au început delimitarea secţiunii transnistrene a frontierei de stat.

La 29 ianuarie 2010, în satul Koşniţa Mare, regiunea Iampolsky Viniţa, regiune a Ucrainei, în conformitate cu acordurile încheiate a avut loc instalarea încrucişată a primei borne de frontieră pr secţiunea nistreană a graniţei dintre Ucraina şi Republica Moldova, informează Alexandr Komarov de la Novîi Reghion.Acest eveniment iniţiază faza finală de definitivare juridică a frontierei de stat dintre cele două ţări. La ceremonie au participat ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Piotr Poroşenko şi viceprim-ministrul şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă, şefii de misiuni diplomatice din Ucraina, reprezentanţi ai preşedinţiei spaniole a UE, misiunea UE în Ucraina şi EUBAM, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi mass-media.Ministrul ucrainean de Externe a clarificat faptul că ceremonia are loc în urma semnării unui plan de consultări între Ministerul Afacerilor Externe al Ucrainei şi a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova în 2010.După cum informează Novîi Reghion, Transnistria îşi exprimă speranţa că delimitarea va avea loc pe baza principiului “a nu face nici un rău nici uneia din părţi”. Preşedintele nistrean, Igor Smirnov, discutase acest aspect în februarie 2009 la Kiev cu şeful Consiliului de Securitate şi Apărare din Ucraina, Raisa Bohatiriova şi cu şeful Ministerului de Externe ucrainean, Piotr Poroşenko. “Am fi dorit să semnăm un tratat bilateral, dar a fost imposibil”, a subliniat Smirnov.Anterior, Ucraina şi Moldova au convenit să înceapă demarcarea frontierei înainte de sfîrşitul anului 2009.

Uniunea moldovenilor din Transnistria se opune “tentativelor de românizare violentă a populaţiei”

Uniunea moldovenilor din Transnistria îşi propune să salveze “naţiunea şi limba moldovenească, precum şi grafia chirilică de încercările de românizare forţată”. Afirmaţia aparţine lui Valerian Tulgara, preşedintele Uniunii, informează Alexandr Komarov de la agenţia Novîi Reghion. Ea a fost făcută cu prilejul împlinirii a 17 ani de la înfiinţarea Uniunii Moldovenilor. Şeful organizaţiei, care este, de asemenea, deputat în Consiliului Suprem al RMN (Parlamentul), a declarat că Uniunea moldovenilor promovează dezvoltarea limbajului prin cooperarea cu autorităţile şi instituţiile de învăţămînt. Astfel, prin Ministerul Educaţiei şi instituţiile de învăţământ de stat transnistrean, în ţară funcţionează de mai mulţi ani programul "Tutorial" de "dezvoltare a educaţiei în limba moldovenească, care permite punerea în aplicare directă a programei şcolare de pregătire”. Potrivit lui Tulgara, Uniunea este în strînsă colaborare cu personalul ziarului republican Adevărul Nistrean, (scris în limba română, cu caractere chirilice – n.n.) de “limbă moldovenească, înfiinţat în 1994 de Consiliul Suprem şi Guvernul RMN, mulţi jurnalişti fiind membri activi ai organizaţiei. Ei participă în mod regulat la pregătirea pentru publicare de cărţi noi, de autori transnistreni, şi ajută la traducerea de cărţi în limba moldovenească. Reprezentanţii ai Uniunii moldovenilor au iniţiat consacrarea unor scriitori din Moldova, ca Nicolae Turcan, Serghei Drojina, Igor Şelkovenikov şi de punere a unor plăci memoriale. Uniunea a găzduit un număr de acţiuni, ca “luna Memoriei” “Binele - sursă de viaţă”, “Flori ale Victoriei”, "Secretele bucătăriei naţionale”, “Clopoţelul de argint”, şi a reînviat tradiţia naţională moldovenească de felicitare a prietenilor de Anul Nou. Tulgara a adăugat că în viitorul apropiat se va deschide in Transnistria Centrul cultural şi educaţional în limba moldovenească, “Ştiinţa”, care va promova dezvoltarea limbii în sistemul de învăţămînt şi în alte domenii. Conform recensămîntului din 2004 în Transnistria aproximativ o treime din populaţie este de etnie moldoveană. Limba moldovenească în grafie chirilică este prevăzută oficial în Constituţie, alături de rusă şi ucrainiană. În Transnistria 60% din copiii de vîrstă şcolară studiază cel puţin în două limbi. În Moldova-Chişinău cca. 80% din populaţie a acceptat trecerea la grafia latină, devenind practic imposibil de distins de română şi primind statutul de limba unică de stat, pregătind perspectivele de aderare la România. Temîndu-se de o astfel de dezvoltare, în septembrie 1990 Tiraspolul a anunţat crearea republicii proprii, care de aproape 20 de ani solicită recunoaşterea internaţională.

Comentariu: Transnistria devine astfel, “prin reacţii auto-protective, ultima insulă de “moldovenism” din Europa, fapt ce va genera încă pentru un timp nedecis generaţii de tineri cu cultura fracturată între trecutul revolut şi un viitor greu de imaginat cu astfel de reminiscenţe – n.n.

UE are mai multe opţiuni pentru a aborda conflictul moldo-nistrean

Europa consideră că decizia de abordare a problemei transnistrene poate avea multe opţiuni. Această poziţie a fost exprimată în cadrul unui interviu acordat revistei ruse Kommersant de către Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei, informează agenţia Novîi Reghion. Diplomatul a explicat poziţia UE asupra relaţiilor moldo-transnistrene, inclusiv prin evoluţiile politice din anul 2009, de la Chişinău. Mizsei a menţionat faptul că din cauza acestor evenimente “problema reglementării transnistrene s-a retras în plan secund, şi acum există necesitatea de a re-energiza căutarea consensului politic”. Potrivit diplomatului european, ambele părţi implicate trebuie să îndeplinească două condiţii pentru reluarea negocierilor depline în formatul 5+2. “În primul rînd, Chişinău şi Tiraspol trebuie să înceapă să facă gesturi politice reciproce, prin activarea specifică a cooperării în toate aspectele vieţii: educaţie, sănătate, economie şi mediul de investiţii. În al doilea rînd, este necesar ca negociatorii să creadă ferm în posibilitatea de a găsi o soluţie care permite un echilibru de interese”, a spus Mizsei. El a subliniat că “negocierile nu sînt un joc de sumă zero, şi fiecare participant va avea ceva de dat şi ceva mereu de perfecţionat”. În conformitate cu Kalman Mizsei, în Europa, există cîteva ţări care ar putea deveni un model pentru soluţionarea conflictului moldo-transnistrean, de exemplu, Spania (Catalunia) şi Regatul Unit (Irlanda de Nord). “Astăzi, negociatorii vorbesc prea mult despre simbolismul şi magia cuvintelor, cum ar fi un stat unitar şi/sau federaţia. Cu toate acestea, sîntem interesaţi numai de conţinutul specific al definirii unui statut special pentru Transnistriei. Este clar că Transnistria trebuie să fie o parte integrantă a Republicii Moldova, dar cu un statut politic puternic şi special”, a explicat reprezentantul european în Republica Moldova. În plus, perspectiva de aderare a Moldovei la Uniunea Europeană “va ajuta la stabilizarea situaţiei şi în cele din urmă va rezolva conflictul moldo-transnistrean, iar aceste evoluţii paralele sînt foarte pozitive”. Comentînd declaraţia preşedintelui interimar moldovean, Mihai Ghimpu, privind retragerea din teritoriu a misiunii ruse de menţinere a păcii în Transnistria, Kalman Mizsei a declarat că “UE crede în necesitatea de a găsi cele mai bune forme internaţionale de securitate în regiune”. “Ca o ţară neutră, în Moldova nu ar trebui să fie prezenţe militare externe, iar forţa de menţinere a păcii trebuie să facă obiectul procesului de negociere”, a declarat Kalman Mizsei, în interviul din revista Kommersant.

Arhiepiscopul Iustinian:“Noi facem totul pentru a păstra pacea şi unitatea Bisericii poporului transnistrean”

În acest an, la 1 septembrie, se vor marca 15 ani de la consacrarea episcopală a Arhiepiscopului de Tiraspol şi Dubăsari, Iustinian si, de fapt, 15 ani de la înfiinţarea eparhiei care cuprinde parohiile Bisericii Ortodoxe Ruse în Transnistria. Legat şi de alte evenimente din 2010, IPS Arhiepiscopul Iustinian a acordat un interviu în exclusivitate corespondentului nostru special de la Tiraspol.

Întrebare: Înalt Prea Sfinţia Voastră, Formarea Eparhiei de Tiraspol şi Dubăsari este direct legat de numele vostru. Ce dificultăţi aţi întîlnit şi cum au fost ele depăşite?

Răspuns: Constrîngeri diverse au fost destul de multe. Pentru început, venirea mea aici ca episcop a fost la chemarea guvernului din Transnistria, care a considerat că a sosit momentul că ţara are nevoie de un episcop şi de dioceza sa proprie. Prin urmare, diverse opţiuni au fost studiate pentru a rezolva această problemă presantă. Inclusiv, din Kiev au fost trimişi "mesageri" în Transnistria. Cu toate acestea, Mitropolitul Vladimir i-a făcut să înţeleagă că Transnistria este sub jurisdicţia Mitropoliei Chişinău şi a Moldovei. Din păcate, ca tot nou-născutul am avut parte de dificultăţi, încercări şi erori. Am avut de înfruntat grupurile de schismatici ai clerului Filaret (Denisenko). La începutul anilor 1990, naţionaliştii dizidenţilor au început să atace cu multă ură Biserica canonică. Nefiind foarte conştienţi de aspectele fundamentale ale bisericii, conducerea Transnistriei le-a luat ca atare şi în Dubăsari a fost trimis ca episcop Sofronie care a înfiinţat mici parohii, o Eparhie sub jurisdicţia lui Filaret (Denisenko). Pentru credincioşii Transnistriei a început o perioada dificilă. O ruptură a apărut în cler, ceea ce a dus la faptul că unii dintre ei au optat pentru schismatici, iar unii au rămas fideli ortodoxiei canonice în frunte cu Mitropolitul Vladimir al Chişinăului. Începînd să înţeleagă şi să realizeze greşeala lor, liderii republicii nistrene au făcut apel la Moscova. Patriarhul Alexei şi Sfîntul Sinod Rus au decis să mă trimită în Transnistria, ca vicar al Mitropoliei Chişinăului cu titlul de episcop de Dubăsari. La reuniunea de atunci a participat şi Mitropolitul Vladimir. Astfel, am ajuns în Transnistria, cu acordul acestuia.

Întrebare: Şi cum v-au primit pe pămîntul transnistrean?

Răspuns: Cînd am ajuns aici, în septembrie 1995, s-a dovedit că liderii din Transnistria, în general, au considerat că misiunea lor s-a încheiat odată cu venirea episcopului. Şi ce se va întîmpla în continuare îi interesa mai puţin. Revelaţia mea poate surprinde, dar a fost doar că: episcopul nou numit în republica nouă nu a avut nici catedrală, nici birou, nici un adăpost. Datorită lipsei de maşini, fiecare vizită la Chişinău a fost asociată cu anumite dificultăţi. Eu am doi asistenţi, care au venit cu mine, şi care au trebuit să se îngrămădescă cu familia în condiţii improprii. Am fost salvat de o vizită la Grigore Stepanovici Mărăcuţă, care la acel moment a fost preşedinte al Consiliului Suprem al RMN (Parlamentul). După audierea problemelor mele el m-a invitat să stau în hotelul "Drujba" pînă la noi soluţii. Pe parcursul anului, camera de hotel mi-a înlocuit casa. În plus, am rămas fără banii pe care îi primeam ca preot în eparhia Tver. Am avut condiţii foarte grele. Gătitul la hotel nu a fost posibil. A trebuit să ne adaptăm la cartofi pudră, pungi de supe instant etc. Biserica principală de la acel moment a fost cea din Bender, schimbată în Catedrală. Dar acolo se putea mînca numai în zilele de duminică sau de sărbători ... Acesta a fost începutul...

Întrebare: Cum este interpretată venirea dumneavoastra aici, la Mitropolia din Moldova?
Răspuns: Sosirea mea a fost, în general, puţin dorită. Predecesorul meu, episcop Vincenţiu, care a plecat pentru serviciu în Rusia, avea o eparhie care se întindea de la sudul Transnistriei pînă în Moldova, avînd centrul administrativ la mănăstirea Chiţcani, ce includea mai mult de 160 de parohii... Din momentul venirii mele toate s-au schimbat radical. Numărul de parohii pe care eu trebuia să le conduc a scăzut la 26 pe teritoriul Transnistriei. Mănăstirea Chiţcani, care este situată pe teritoriul administrativ al republicii noastre, la cererea călugărilor a fost pusă sub administrarea directă a Mitropolitului Vladimir. Astfel, m-am trezit Episcop peste parohi prost educaţi şi cu mari probleme bisericeşti şi materiale. M-am întors la Chişinău pentru a cere sprijin şi ajutor de la Mitropolie, dar mi s-a răspuns că nimic nu se putea face. “Episcopul să ceară ajutor preşedintelui Igor Smirnov şi acesta să-l ajute!”, a fost răspunsul lor.

Întrebare: Domnia ta ţi-ai creat o echipă care împărtăşeşte aceeaşi viziune şi aceleaşi valori?

Răspuns: Am scăpat de acei preoţi care, în opinia mea, nu mai puteau continua lucrarea lor. Uneori, acest lucru a fost extrem de dramatic. De exemplu, în scopul de a restabili ordinea, în satul Raşkov, raionul Kamenka, am avut sparg uşa blocată a bisericii, deoarece preotul pe care l-am scos de la serviciu a decis să nu asculte de ordinul episcopului. În satul Ţibulevka din zona Rîbniţa, preot era un fost luptător în Afganistan. Psihicul său era foarte erodat, putînd avea crize în orice moment, inclusiv în timpul serviciului divin. Atunci cînd au început atacurile bolii l-am trimis la o instituţie medicală de specialitate. Au fost şi din cei care au simţit că cererile şi exigenţele episcopului vor creşte şi el nu va tolera o anumită superficialitate. În prezent, dorinţa mea e ca clerul nostru să aibă educaţia minimă de seminar teologic, dacă nu au primit-o încă. La cei mai mulţi studiile lipsesc. Fiecare preot trebuie să ştie disciplina bisericii, să fie conştient de responsabilitatea sa faţă de episcopul şi turma sa. Astazi eparhia are 75 de parohii şi 100 de preoţi. Astăzi, pot să spun că am încredere şi că, în ciuda tuturor neajunsurilor, situaţia este uşor de gestionat.

Întrebare: Cum apreciaţi starea religioasă şi de spiritualitate a populaţiei din Transnistria?

Răspuns: Dacă vom compara situaţia din cele două maluri ale rîului Nistru, în mod clar, atunci putem spune că diferenţa de destin istoric a lăsat amprente serioase în biserică şi în planul spiritual. Pe malul stîng, teritoriul Transnistriei s-a experimentat oprimarea ateistă forţată, imediat după 1917. Apoi, cele mai multe biserici au fost închise. Pe teritoriul Transnistriei, după persecutarea Bisericii Ortodoxe au existat doar două parohii: Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din satul Voroncovo, raionul Rîbniţa şi biserica satului Podoimiţa de lîngă Kamenka. Malul drept a devenit în 1940 parte din România, dar închiderea bisericilor s-a făcut mult mai tîrziu, numai în timpul lui Hruşciov. Pe malul drept al rîului Nistru au supravieţuit clădirile bisericii şi ustensilele, creşterea spirituală şi tradiţiile. Pe malul stîng, din aceeaşi motive de mai sus, avem acum parte de activitate misionară. Ei bine această situaţie este ilustrată de situaţia bisericii în Tiraspol şi Bender/ Tighina. Dacă vom compara aceste oraşe care sînt pe maluri diferite ale rîului Nistru, se dovedeşte că la Bender s-au menţinut mult mai bine tradiţiile spirituale. Aici funţionează cea mai veche catedrală din Transnistria, “Schimbarea la Faţă”. La Tiraspol totul a fost necesar să fie pornit de la zero. Am început şi sperăm să continuăm progresul.

Întrebare: În Republica Moldova s-a pornit o ofensivă politica a noii puteri care visează la aderarea la România. În cazul în care acest lucru se întîmplă, cum vor comunica Biserica Ortodoxă din România şi Transnistria?

Răspuns: Biserica noastră a arătat întotdeauna ca un exemplu de pacient cu o atitudine înţeleaptă faţă de politica ecleziastică a Bisericii româneşti. De-a lungul anilor, în ciuda regulilor ecleziastice din teritoriul Republicii Moldova s-a creat în mod arbitrar Biserica Română a Mitropoliei Basarabiei. În 1945, Biserica românească a recunoscut că Moldova redevenită sovietică este o parte integrantă a Patriarhiei Moscovei. Iar astăzi, prin felul în care merg lucrurile, aceasta încearcă să extindă jurisdicţia sa asupra teritoriului Mitropoliei Moldovei. În dezvoltarea acestei idei - că acest teren aparţine Bisericii Române – este şi hotărîrea din octombrie 2007, a Sfîntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în care s-a decis să creeze eparhii noi ale Patriarhiei Române, una dintre ele fiind la Dubăsari, în Dioceza din Transnistria. Dacă vă amintesc din istorie, Eparhia de Transnistria a existat pe teritoriul Republicii Moldova în perioada ocupaţiei fasciste româneşti pînă în 1944. Astfel, Biserica română are de gînd să reînvie structura care a însoţit ocuparea teritoriului nistrean în timpul Marelui Război Patriotic. Am fost surprins şi ofensat de astfel de acţiuni. În timpul războiului mondial, eparhia din Transnistria a fost răspîndită de la Nistru pînă la Bugul de Sud. Aceste terenuri au fost date de Hitler lui Antonescu pentru susţinerea aliaţilor şi participarea la ostilităţi. Eparhia de Tiraspol şi Dubăsari a condamnat acţiunile Sfîntului Sinod al Bisericii româneşti şi a făcut tot posibilul pentru a menţine pacea şi unitatea Bisericii ortodoxe a poporului transnistrean. La o reuniune extraordinară a Consiliului eparhial al nostru, clerul a recunoscut unanim că acţiunile Bisericii Ortodoxe Române pe teritoriul nistrean sînt ilegale şi a exprimat sprijinirea mea deplină în eforturile mele pentru a preveni o ruptură în biserică şi o încălcare a păcii între credincioşi.

Întrebare: Potrivit sondajelor de opinie, astăzi, în Rusia, între 40-50% din populaţie îşi declară credinţa în Dumnezeu. Aceasta este o tendinţă de creştere, un tribut adus modei sau oamenii au nevoie de credinţă, inclusiv în Dumnezeu?

Răspuns: Pentru mine, ca un istoric spiritual, ca un om care crede în adevărul revelat, este clar că necredincioşii sînt practic inexistenţi. Credinţa este sensul inerent înnăscut în sufletul fiecărei persoane. Non-creştinii atît de mulţumiţi acum, vor dori mîntuirea la trecerea pragul altei lumi. Dar va fi prea tîrziu... Dar între credincioşi, după atîţia ani de persecuţii, se uită esenţialul şi, de fapt, este posibil să creadă că urmează o anumită tradiţie, dacă doriţi, o modă. Credinciosul adevărat înţelege că mărturisirea lui Dumnezeu este imposibilă fără punerea în aplicare a vieţuirii în aceasta. Credinţa în El e una, dar pentru un astfel de sacrificiu, din păcate, nu toată lumea este încă pregătită. Ai dat cifrele de statistici din Rusia. Dar există statistici privind regiunea Nistru, în conformitate cu care se numesc Ortodocşi mai mult de 90%, deci în majoritate absolută se recunosc Ortodocşi ei înşişi. Eşti surprins? Şi eu, de asemenea, am fost surprins cînd am ajuns să cunosc aceste statistici. Dar în zilele de duminică pentru Sfînta Liturghie, bisericile eparhiei noastre nu au putut face faţă la mulţime. Cu toate acestea, eu ca episcop, văd în mod clar clerul şi misiunea sa: de a ajuta oamenii să găsească drumul spre Biserică. Întrebare: Transnistria se pregăteşte pentru alegeri. Cum vede Biserica evenimentul politic?

Răspuns: Faptul că urmează un process electoral e un principiu demn de a alege pentru funcţii de conducere oameni cît mai buni, aceasta nu e contrar spiritului bisericii. Alegerile sînt o promisiune ideală şi o garanţie că vine la putere unul mai demn şi mai bun decît cel dinaintea lui. Biserica însă, în fiecare persoană, indiferent de rangul său, vede în primul rînd un om şi invită pe toţi oamenii să se simtă ca un om, indiferent în ce tip de activitate este angajat. Acest lucru înseamnă că poruncile lui Dumnezeu sînt aceleaşi pentru toată lumea, şi toată lumea trebuie să fie responsabilă în faţa lui Dumnezeu în acelaşi fel. Prin urmare, pentru a obţine puterea se poate doar dacă din punct de vedere moral eşti în accord cu Dumnezeu. Prin urmare, pentru a atinge orice nivel de guvernare, sînt inacceptabile calomniile şi minciunile. În timpul alegerilor toată lumea ar trebui să-şi amintească faptul că trebuie să ne spună adevărul despre el însuşi, acţiunile lor şi meritele lor, mai degrabă decît să urmărească obiectivul imoral şi ilicit.

Întrebare: Care sînt planurile Dumneavoastră de viitor?

Răspuns: Planuri sînt multe, dar ele se pot baza doar pe voia lui Dumnezeu de a le pune în aplicare. Este foarte important să se cîntărească dorinţele oamenilor, aspiraţiile lor, în beneficiul Bisericii. Omul este adevărata proprietate unică a Bisericii, ca un organism divin: în cazul în care dorinţele noastre coincid cu planul Providenţei, atunci sîntem în mod necesar parte a adevărului! De aceea, vă doresc vouă, tuturor: păstraţi degetul pe pulsul vieţii în orice situaţie, acţiona cu discernămînt, şi cel mai important, staţi drepţi în credinţă, să fiţi curajoşi şi puternici în credinţă. Toate lucrurile voastre să fie făcut cu caritate şi gînduri bune."

În februarie, reuniune Chişinău - Tiraspol, de consolidare a încrederii

La începutul lunii februarie se va desfăşura o reuniune a coordonatorilor grupurilor de lucru din Chişinău şi Tiraspol pentru măsuri de consolidare a încrederii, informează presa din Chişinău. Această decizie a fost luată de către reprezentanţii politici din Chişinău şi Tiraspol pentru reglementarea transnistreană, reuniţi marţi la biroul Misiunii OSCE în capitala Moldovei. Vice-prim-ministrul Republicii Moldova, Victor Osipov, şi Ministrul Afacerilor Externe al RMN, Vladimir Iastrebciac, au discutat despre acordurile încheiate de la Viena şi Bender pentru măsuri de consolidare a încrederii între părţi. Osipov a prezentat informaţii cu privire la acţiunile întreprinse de către autorităţile moldoveneşti în această direcţie. În special, el a remarcat decizia guvernului de a extinde fără termen procedurile de declarare a mărfurilor de către agenţii economici nistreni. Cele două părţi au salutat iniţiativa preşedinţiei Kazahstanului al OSCE cu privire la organizarea, în viitorul apropiat, de întîlniri regulate în formatul 5+2.

Evgheni Şevciuk: “Inviolabilitatea formatului existent de menţinere a păcii, piatră de temelie în menţinerea stabilităţii”

“Din păcate, în Moldova chiar şi cu actuala guvernare, există din nou tendinţă ca de cînd au venit la putere noii politicieni, să nu ia în discuţie deciziile legate de relaţiile cu Transnistria sau să nu se îndeplinească acordurilor anterioare. Nu cred că este necesar să se repete experienţa cu predecesorii (guvernul comunist al lui Voronin – n.n.)”, a spus la 25 ianuarie deputatul în Parlamentul nistrean, preşedinte al Partidului Republican Obnovlenie/Renovarea, Evgheni Şevciuk, într-un interviu pentru agenţia rusă Regnum.
El a comentat, astfel, declaraţia vice-prim-ministrului Republicii Moldova, Victor Osipov, referitoare la declaraţia comună a preşedinţilor Republicii Moldova, Transnistriei şi Rusiei din 18 martie 2009, constatînd că partea moldovenească nu este în deplin acord cu cadrul procesului de negociere. Omul politic nistrean a reamintit că începutul operaţiunii de menţinere a păcii în Transnistria a fost hotărît în 1992, cînd preşedinţii Republicii Moldova şi Rusiei au semnat acordul cu privire la principiile de soluţionare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în care părţile s-au angajat pentru încetarea focului, retragerea unităţilor armate şi prevenirea aplicării de sancţiuni şi blocade. “Acesta este documentul de bază ce a marcat începutul procesului de negocieri pentru soluţionarea paşnică a conflictului moldo-transnistrean şi care a servit drept fundament pentru noi acorduri. Acest acord a fost stabilit de formatul original al operaţiunii de menţinere a păcii pe malurile rîului Nistru. Orice modificare a acestor dimensiuni, distribuţia contingentului şi alte chestiuni legate de menţinerea păcii au fost subiect de discuţie în formatul Rusia-Moldova-Transnistria, ca prerogative la cel mai înalt nivel, cel prezidenţial”, a declarat liderul nistrean. “Declaraţia comună a preşedinţilor Rusiei, Transnistriei şi Moldovei semnată la 18 martie 2009, la Moscova, demonstrează dorinţa părţilor de a conveni cu privire la menţinerea păcii şi este o dezvoltare logică a acordurilor semnate anterior. Sînt sigur că un alt format de acorduri sau orice schimbări în formatul operaţiunilor de menţinere a păcii fără o decizie tripartită nu ar fi consecventă. Principalele obiective ale operaţiunii, cele de menţinere a păcii şi de prevenire a reluării fazei militare ale conflictului, dar şi de rol stabilizator pe malurile rîului Nistru este evidentă, iar declaraţia comună a celor trei preşedinţi confirmă inviolabilitatea formatul existent pentru soluţionarea politică finală. Această poziţie este piatra de temelie în menţinerea stabilităţii şi eu sînt sigur că trebuie să fie respectat de toate partidele, indiferent de situaţia internă a oricărei părţi aflate în conflict”, a spus parlamentarul. O incercare de a lega acordurile comune existente cu conducerea legitimă a propriei ţări, cu perioada alegerilor, cu frămîntări politice interne, creează motive serioase de îngrijorare şi nu constituie o bază constructivă pentru o consolidare a încrederii prin dialog. “Sistemul stabilit de reglementare a proceselor politice de pacificare, inclusiv cele internaţionale, nu sînt dependente de ciclurile electorale din fiecare stat. În conformitate cu această practică, procedura de efectuare a modificărilor în tratatele internaţionale ar trebui să fie reglementată în conformitate cu prevederile recunoscute de drept internaţional. În opinia mea, astfel de declaraţii ca cea a domnului Osipov, o persoană care nu e înzestrată cu puteri egale cu ale semnatarilor (preşedinţii de state – n.n.) adaugă noi incertitudini în spiritul de cooperare constructivă între părţi şi în menţinerea stabilitatăţii în regiune”, a concluzionat Evgheni Şevciuk. Reamintim că la 22 ianuarie viceprim-ministrul Republicii Moldova şi ministru al reintegrării, Victor Osipov, a afirmat că documentul semnat la 18 martie 2009 la Moscova “nu este considerat ca un acord complet în termen de negocieri şi este o manifestare a lipsei de experienţă a diplomaţiei moldoveneşti, aflată în legătură cu campania electorală de anul trecut din Moldova”.

Autorităţile ortodoxe transnistrene, sub presiune de la Chişinău

La 22 ianuarie 2010, Arhiepiscopul de Tiraspol şi Dubăsari, Iustinian, l-a informat pe preşedintele nistrean Igor Smirnov despre probleme întîmpinate în ultimul timp de Episcopia pe care o conduce, informează serviciul de presă al preşedinţiei.Astfel, conform declaraţiei Arhiepiscopului Iustinian, în timpul stabilirii punctelor de litigiu între Tiraspol şi Chişinău pe frontierele administrative, au fost afectate interesele Eparhiei de Tiraspol, respectiv, satul Varniţa de la nord de oraşul Bender (Tighina – n.n. Menţionăm faptul că oraşul Bender şi patru comune de pe malul drept au ales prin referendum să aparţină de Transnistria secesionistă) şi în cartierului Corjova a oraşului Dubăsari."Prin decizia Episcopiei şi ale Eparhiei de Tiraspol limitele administraţiei ortodoxe locale coincid cu frontierele administrative ale Transnistriei. Dar partea de la Chişinău pretinde controlul bisericesc asupra administraţiei Varniţa ce recunoaşte jurisdicţia noastră, a oraşului Bender. Chişinaul pretinde că acest lucru este pe teritoriul lor. Deci, deşi este sub tutela mea, nu există posibilitatea de deschidere a bisericii de acolo”, a spus arhiepiscopul de Tiraspol şi Dubăsari, Iustinian. Acelaşi lucru se aplică în cartierul Corjova, oraşul Dubăsari, pe care autorităţile Republicii Moldova le consideră în administraţia lor. “Am primit plîngeri din ambele localităţi”, a spus episcopul Iustinian.După cum s-a precizat, după întîlnirea cu preşedintele Smirnov a Arhiepiscopului de Tiraspol şi Dubăsari, Iustinian, “conducerea de stat împreună cu Eparhia se vor strădui ca împreună să găsească o soluţie la graniţele Eparhiei ortodoxe din Transnistria, fără diminuarea teritoriului său”.

Alegerile locale, un test de rezistenţă, înainte de alegerile parlamentare

Elita politică din Transnistria se găseşte in pragul a două campanii electorale majore. Foarte curînd intră într-un stadiu critic campania pentru alegerile pentru consiliile locale, care vor avea loc în martie 28, 2010. Într-un interviu acordat agenţiei RIA Nistru, candidatul în ştiinţele politice, sociologul Dmitri Soin, a făcut cîteva aprecieri.

RIA Nistru: Transnistria intră într-o campanie pe scară largă a alegerilor municipale. Care sînt complexităţile şi capcanele din această campanie? Vor fi alegeri într-o luptă corectă?

Dmitri Soin: Apropiatele alegeri pentru consiliile locale sînt văzute de forţele politice din Republică drept un test de rezistenţă înaintea campaniei electorale parlamentare. Prin urmare, în ciuda faptului că statutul de membri ai consiliilor locale îi obligă pe candidaţi să se concentreze în primul rind pe necesităţile sociale, alegerile în sine vor fi mult politizate. Concurenţa principală va apărea între grupurile politice, poziţionate ca pro-prezidenţiale (pro-Smirnov) şi partidul Obnovlenie/Renovarea. Liderul Renovării, Evgheni Şevciuk, a fost criticat in mod repetat de Igor Smirnov, şi invers, fapt care, în acest context, poate activa radicali diferiţi care pe un val populist încearcă să obţină puterea. Este posibil ca vioara sa să joace şi în plan extern mobilizînd centre de influenţă. În această privinţă, poate creşte relevanţa unei grave şi puternice “a treia forţe” care să nu fie implicată în scandaluri politice şi dispute. Forţă care să facă un pariu cu privire la problemele specifice ale cetăţenilor din Transnistria şi apărarea intereselor republicii în ansamblu. Cît despre mizerii electorale şi falsificări posibile, sugerez candidaţilor şi sprijinitorilor partidelor lor să semneze un memorandum comun "Pentru Alegeri Corecte, fără luare de mită şi murdărie." Aceasta ar fi un pas bun.

RIA Nistru: Putem conta pe apariţia în alegerile locale din Transnistria pe noi generaţii de politicieni, şi dacă da, prin ce diferă ea de cei care au lucrat în perioada anterioară?

Dmitri Soin: Acest lucru va fi posibil numai în cazul apariţiei celei de "a treia forţe" de care vorbeam mai sus. Sper că ei vor fi liberi de stereotipurile vechi şi în stare să facă un pariu cu privire la formularea deciziilor politice şi economice. “Imaginaţi a treia Forţă din Transnistria”, nu este un demers artificial, ci o necesitate reală. Nu este o altă cale.

RIA Nistru: Putem vorbi astăzi despre modalitatea de a asigura obiectivitatea şi corectitudinea comisiilor în numărarea voturilor?

Dmitri Soin: Alternativa la acest lucru este apariţia turbulenţelor politice, precum şi instabilitatea economică şi socială. Totul depinde de integritatea membrilor comisiilor electorale şi a observatorilor electorali. Tentaţia de a mită este întotdeauna prezentă. O puteţi opri doar prin vigoarea legii şi prin observatori calificaţi.

RIA Nistru: Care sunt perspectivele unor candidaţi independenţi în aceste alegeri, a celor care nu sînt legaţi de nici o formaţiune mare?

Dmitri Soin: Singur este întotdeauna dificil să pleci în alegeri. Mai ales, atunci cînd în cartiere sînt în luptă mandatele pentru angajatori mari, membri ai partidelor importante şi asociaţii înfluente. Dar în aceste alegeri, aceşti independenţi au totuşi şansa de a trece, tocmai din cauza conflict de interese între jucatorii majori.

RIA Nistru: Faptul că alegerile locale din Transnistria nu se vor baza pe listele de partid, la fel ca în numeroase regiuni ale Rusiei, ajută aceste alegeri?

Dmitri Soin: Consiliile locale ar trebui să fie în mod ideal formate în sistem mixt. Pe de o parte, ea permite ca fiecare circumscripţie electorală să aibă un adjunct ca o contrapondere, pe de altă parte, partidele vor fi în măsură să pună în aplicare programele lor.

RIA Nistru: Care este practica şi rolul aşa-numitelor “centre externe ostile de influenţă în Transnistria”? Există măsuri de combatere a unor astfel de iniţiative? Ce şanse au aceste forţe?

Dmitri Soin: Centre externe vor încerca, fără îndoială, să facă presiuni prin oamenii lor în actualele consilii locale. Este o axiomă în orice luptă politică, un om poate fi “construit”. Pentru a contracara aceasta trebuie să avem în vedere doar candidaţi prorepublicani, altfel o mulţime de surprize ne aşteaptă.

Schimbări semnificative la Sheriff Tiraspol

Echipa de fotbal Sheriff Tiraspol, după o serie de performanţe de succes în arena internaţională – campionii Moldovei s-au aflat pentru prima dată în Liga Campionilor Europeni – au stîrnit interesul unor cluburi străine.În viitorul apropiat urmează să aibă loc transferul portarului de la Tiraspol şi al echipei naţionale a Moldovei, Stanislav Namaşco, la FC Kuban Krasnodar în Rusia.
Acordul între cluburi a fost deja realizat, urmînd semnarea contractului cu jucătorul. Echipa din Kuban este condusă pe banca tehnică de specialistul român Dan Petrescu, iar scopul acestuia în 2010 este de a reveni în prima ligă a Rusiei.Un alt jucător de la Sheriff, Alexander Suvorov, şi-ar putea continua cariera în Polonia. În aceste zile jucătorul de 22 de ani este în obiectivul echipei "Cracovia" care, după 17 runde, se află pe locul 9 în liga superioară a campionatului polonez.Apărătorul bielorus Igor Karpovich, fost şi el la Tiraspol, joacă acum în Turcia.
În discuţii se află şi jucătorii lui Sheriff, Alexei Kuciuk şi portarul de 30 de ani, Alexander Melenciuk, care a încheiat un contract cu clubul. Sînt aşteptaţi şi doi jucători din Muntenegru, atacantul Bacho şi mijlocaşul Marko Nikolic Dzhurovich. Ambii s-au afirmat în jocuri amicable. De duminică, 24 ianuarie, Sheriff se va afla în cantonament în Cipru pînă la 14 Februarie.

Liderul Transnistriei vrea negocieri cu Republica Moldova

Preşedintele Transnistriei, Igor Smirnov, şi-a exprimat disponibilitatea de a negocia cu Republica Moldova privind reglementarea transnistreană.“Sîntem gata pentru negocieri, dar pe baza de egalitate deplină”, a declarat Smirnov după întîlnirea cu ministrul adjunct de externe rus, Grigori Karasin, informează RIA Novosti.Smirnov a subliniat faptul că “este nevoie de negocieri concrete, obiective, curate şi să se ţină cont, mai presus de toate, de egalitatea de şanse”.Ministrul adjunct de externe rus, de asemenea, a numit egalitatea dintre Chişinău şi Tiraspol ca “una din condiţiile de bază pentru negocieri de success”.Menţionăm că negocierile cu participarea mediatorilor internaţionali în format 5+2 (Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina, OSCE, precum şi observatorii UE şi SUA) au fost suspendate în februarie 2006.

Cereri de suplimentare a unităţilor de pacificare

Transnistria cere Rusiei reîntoarcerea escadronului de elicoptere, precum şi creşterea numărului de militari pentru menţinerea păcii pe Nistru.Transnistria este în favoarea îmbunătăţirii parametrilor individuali ai mecanismului existent de menţinere a păcii de pe Nistru, sub auspiciile Rusiei, în special, de întoarcere a un escadron de elicopter şi o creştere a numărului de menţinere a păcii ruse. O declaraţie în acest sens a fost făcută de ministrul nistrean de externe, Vladimir Iastrebciak după o întîlnire la Tiraspol, cu delegaţia Ministerului de Externe Rus, informează postul de radio RBC.El a subliniat necesitatea transformării mecanismului de menţinere a păcii ca fiind deosebit de importantă astăzi pentru a confirma validitatea declaraţiei comune a preşedinţilor din Rusia, Moldova şi Transnistria, adoptată în martie 2009. Această declaraţie indică rolul stabilizator al operaţiunilor de menţinere a păcii de pe Nistru şi a sugerat că formatul va rămîne neschimbat pînă cînd se va finaliza soluţionarea politică din regiune.În acest sens, Vladimir Iastrebciak a remarcat necesitatea revenirii la practica exerciţiilor comune regulate ale forţelor de menţinere a păcii, precum şi de restaurare a componentelor iniţiale ale operaţiunii, respectiv, revenirea escadronului rusesc de elicoptere, aducîndu-se lucrurile la parametrii stabiliţi în acordul cu privire la principiile de soluţionare paşnică a conflictului armat din moldo-nistrean din 21 iulie 1992.Anterior, reprezentanţii Transnistriei au apelat la conducerea Rusiei de a creşte dimensiunea contingentului de menţinere a păcii în regiune de la 500 la 2.400 de militari, observînd că tocmai un astfel de număr de trupe a fost planificat în documentele semnate în 1992.

Parlamentul transnistrean a discutat măsurile anti-criză pentru anul 2010

Sovietul Suprem al Transnistriei a decis să extindă în anul 2010 dispoziţiile actului legislativ de sprijin a întreprinderilor. Acest subiect şi alte măsuri anti-criză au fost discutate la 21 ianuarie la sesiunea plenară a Parlamentului. Conform agenţiei Novîi Reghion, parlamentarii au aprobat o regulă care permite să se confirme în Transnistria certificatele de conformitate eliberate în ţările CSI. Pentru a stimula activitatea de afaceri, s-a convenit să se acorde amînări pentru punerea în aplicare a angajamentelor de investiţii ale întreprinderilor care au activităţi de export şi se confruntă cu dificultăţi financiare. În 2010, salariul minim va fi menţinut la nivelul anului. Parlamentarii au în vedere şi alte propuneri privind programul anti-criză. Ca preşedinte al Comisiei parlamentare pentru politică economică, deputatul Mihail Burlă le va lua în considerare în a doua lectură. Consiliul Suprem a adoptat în prima lectură decontarea facturilor menite să sprijine economia reală. Se preconizează că măsurile de control în întreprinderi vor avea loc nu mai mult de o dată la trei ani, în plus, este planificat ca testarea anticipată a noilor întreprinderi mici care produc propriile produse va fi negociată cu reprezentanţii controlului economic. În acest an în Transnistria se vor cheltui pe măsuri anti-criză aproximativ 40 de milioane de dolari beneficiare fiind întreprinderile mari, agricultura şi întreprinderile mici şi mijlocii.

Procesul de negociere privind Transnistria trebuie să se bazeze pe acorduri deja existente

Tiraspol, 20 ianuarie (New Region, Alexander Komarov) - Negocierile privind reglementarea diferendului moldo-nistrean trebuie să continue pe baza acordurilor obţinute în ultimii ani, mai degrabă decît să înceapă de la zero. Afirmaţia aparţine ministrului adjunct de externe rus, Grigori Karasin (foto) în timpul unei întîlniri cu Preşedintele RMN, Igor Smirnov, informează agenţia Novîi Reghion.El a subliniat că „unul dintre principiile de bază pentru succesul negocierilor este deplina egalitate dintre părţi, pentru că fără această condiţie nu se poate găsi o soluţie satisfăcătoare pentru ambele părţi”.La rîndul său, Igor Smirnov a spus că „Transnistria este gata de negocieri, dar în condiţii de egalitate, aşa cum a arătat ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei”. „Părţile au discutat întreaga gamă de măsuri de consolidare a activităţii bilaterale pe toate fronturile”, a spus el.Vorbind despre modul de funcţionare a operaţiunilor de menţinere a păcii de pe Nistru, Karasin a reiterat poziţia Rusiei cu privire la eficienţa formatului existent al misiunii.„Cînd se vor marca progrese politice serioase, atunci vom vorbi despre misiunea de menţinere a păcii şi de un calendar al prezenţei sale. Să vorbim acum despre asta este prematur şi contraproductiv, aceasta ar putea împiedica mişcarea pozitivă în procesul de negociere”, a subliniat el.De asemenea, adjunctul ministrului de externe rus s-a întîlnit şi cu membri ai Consiliului Suprem al RMN (Parlamentul) pe acelaşi set de subiecte.

Romgaz şi Gazprom Rusia au reluat negocierile de parteneriat

Cel mai mare producător de gaze din România, Compania Romgaz Mediaş si compania Gazprom din Rusia vor relua dialogul privind cooperarea în materie de stocare a gazelor naturale în România, a declarat directorul general adjunct al companiei româneşti, Lucian Stancu, într-o conferinţă de presă. „Discuţiile sînt planificate la sfîrşitul lunii ianuarie, în Bucureşti, dar data exactă nu este prevazută”, a spus Stancu. În iunie 2009, cele două companii au semnat un memorandum privind înfiinţarea unei societăţi mixte, cu o investiţii în construcţia de instalaţii de depozitare a gazelor în România şi investiţii în producţia de electricitate. Pachetul de control în Romgaz este administrat de către Ministerul Economiei din România iar compania intenţionează să investească în 2010, 1,2 miliarde lei.

Un român, antrenor principal al echipei de fotbal din Moldova

Un român a devenit antrenorul principal al echipei naţionale de fotbal din Moldova. De miercuri, “Pele” Gavril Balint l-a înlocuit pe Igor Dobrovolsky, ce a antrenat timp de trei ani.Balint, 46 de ani, a jucat în naţionalele de tineret şi adulţi din România, precum şi la clubul Steaua Bucureşti. În sezonul 2002/2003 a fost antrenor al Sheriff Tiraspol.El este susţinut de ucrainianul Vasili Rats fost jucător de fotbal la echipa "Nistru" şi Iuri Scala, antrenor asistent la FC Shakhtar Doneţk.

Preşedintele Consiliului Suprem s-a întîlnit cu delegaţia Adunării Parlamentare a OSCE

La Tiraspol a sosit o delegaţie a Adunării Parlamentare a OSCE pentru o vizită de informare. Delegaţia a avut întîlniri şi cu preşedintele Parlamentului, Anatoli Kaminski, şi preşedintele Comisiei pentru politică externă şi afaceri internaţionale, Serghei Ceban. Delegaţia OSCE a fost condusă de membra parlamentului suedez, Anne-Sophie Lindenbaum, fiind prima de acest gen în Transnistria. În timpul reuniunii s-au discutat aspecte legate de procesul de normalizare a relaţiilor cu Republica Moldova. Părţile au convenit, de asemenea, să organizeze reuniuni regulate pentru a discuta situaţia în curs de desfăşurare şi un permanent schimb de opinii pe această temă. "Sarcina noastră prima în timpul acestei vizite este de a obţine informaţii de primă mînă şi vom lucra îndeaproape cu Misiunea OSCE din Moldova, ei ştiu mai bine toate problemele existente”, a spus Anne-Sophie Lindenbaum.

Moldova cere îmbunătăţirea mecanismului de operaţiuni de menţinere a păcii pe Nistru

Viceprim-ministrul şi ministru al al Reintegrării din Republica Moldova, Victor Osipov, s-a pronunţat în favoarea îmbunătăţirii mecanismului Comisiei mixte de control (CMC), precum şi al mecanismul pentru menţinerea păcii în zona de securitate, informează agenţia Novîi Reghion. El a spus acest lucru în cursul unei întîniri cu Ambasadorul Rusiei, Valeri Nesteruşkin, şi cu consilierul ministrului afacerilor externe în misiuni de menţinere a păcii, Marat Kulakhmetov. De asemenea, Osipov a subliniat rolul important al Rusiei în procesul de reglementare a diferendului transnistrean, bazat pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei. Oficialul din Moldova a reiterat faptul că guvernul a fost deschis la dialog şi cooperare cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, subliniind, în special, activităţile care vizează construirea de încredere şi de o atmosferă mai propice pentru discuţii în formatul 5+2. El a subliniat necesitatea de a crea condiţii pentru libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între cele două maluri ale rîului Nistru, precum şi pentru sprijinul activităţilor agenţilor economici din Transnistria. La râîndul său, Valeri Nesteruşkin a apreciat atitudinea deschisă şi constructivă a autorităţilor moldoveneşti în promovarea procesului de pace. Diplomatul rus a remarcat necesitatea de a continua dialogul politic cu privire la problema transnistreană şi a solicitat intensificarea de consultări pe această temă.

Sistemul electoral trebuie modificat progresiv

Petre Pasat, vicepreşedinte al Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe al Consiliul Suprem din Transnistria şi membru al Consiliului Central al Partidului Republican Obnovlenie/Renovarea a declarat la o conferinţă de presă, printre altele:
“astăzi mulţi vorbesc despre schimbarea sistemului electoral. Constituţia a evidenţiat clar faptul că avem un sistem electoral majoritar dar care ar urma să fie modificat treptat, lucru probabil necesar. Dar astăzi, să se schimbe rapid sistemul electoral în opinia mea, e prea devreme. Partidul nostru încă nu e atît de puternic. Şi ca o etapă de tranziţie, este posibil de a schimba sistemul electoral cu unul mixt. Punerea în aplicare se poate face la următoarele alegeri în cadrul unui sistem electoral mixt, apoi să trecem la un sistem electoral proporţional”.

În Transnistria a început înregistrarea candidaţilor pentru alegeri generale

Începînd din 18 ianuarie 2010, în Transnistria a început procedura de înregistrare a candidaţilor pentru participarea în campania electorală pentru alegerile de deputaţi în Sovietul Suprem (Parlamentul) şi pentru alegerea autorităţilor locale, informează agenţia Novîi Reghion. Anunţul oficial a fost făcut de preşedintele Comisiei Electorale Centrale din Transnistria, Piotr Denisenko.Potrivit şefului CEC Tiraspol, în conformitate cu legislaţia în vigoare, desemnarea candidaţilor începe cu 70 de zile înainte de ziua de votare.Conform datelor preliminare, în Transnistria există 362 de districte electorale, dar acest număr este posibil să se schimbe din cauza reducerii numărului de cartiere din oraşele Dnistrovsk, Dubăsari şi Slobozia. „La 1 ianuarie 2010, în Transnistria existau 389 de mii de cetăţeni cu drept de vot. În ultimii ani baza electorală s-a redus cu mai multe mii de oameni, şi la fel şi numărul de districte”, a spus Piotr Denisenko.La aceste alegeri, campania electorală pentru administraţia locală va avea loc cu unele modificări ale Codul Electoral.Preşedintele CEC al Transnistriei a remarcat faptul că acum membrii comisiilor electorale pot suporta sancţiuni penale pentru încălcarea legilor, în special „pentru tentativă de fraudă şi de fals, precum şi pentru obstrucţie în actul de votare”.Comisia Electorală Centrală, a spus Denisenko, a început deja acceptarea cererilor de la observatorii internaţionali la alegeri.„Observatori din Osetia de Sud, Nagorno-Karabah şi Abhazia vor fi necesari, cu aceste ţări am ajuns la un acord cu privire la monitorizarea alegerilor, dar sînt preconizate să sosească şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale”, a afirmat şeful CEC din Transnistria.

Sistem mixt pentru alegerile parlamentare din Transnistria

La o conferinţă de presă susţinută la 15 ianuarie, preşedintele Consiliului Suprem (Parlamentul nistrean) Anatoli Kaminski a răspuns la o serie de întrebări cu privire la posibilitatea schimbării sistemului de alegeri parlamentare. Sistemul de vot existent astăzi în Transnistria s-a compromis nefiind perfect echitabil şi obiectiv. El nu mai este folosit nici în Rusia şi nici în ţările democratice. Alegeri sub forma actuală, cu majoritate electorală pe liste de partid împiedică dezvoltarea societăţii civile, a sistemului de partide, a dat naştere la manifestări de corupţie în timpul campaniei electorale, de la participarea efectivă la activităţile legislative fiind tăiate largi segmente ale populaţiei, de care s-au servit candidaţii fără a-i ajuta să voteze în cunoştinţă de cauză. Astfel, se preconizează tranziţia la un sistem proporţional de alegeri de tip mixt, pe liste şi uninominale. Anatoli Kaminski susţine că va supune la vot problema trecerii la prima etapă a reformei în sistem "mixt" de alegeri. Aceasta înseamnă că o parte din parlamentari vor fi aleşi pe liste de partid, ca parte a sistemului electoral vechi, restul, prin vot uninominal. „Amintesc faptul că în Rusia în acelaşi fel a existat o perioadă de tranziţie, de cînd funcţionează sistemul electoral mixt” a spus deputatul nistrean. Cu prilejul acestei conferinţe de presă Anatoli Kaminski a dat semnalul de începere efectivă a reformei politice în Transnistria.

Câtă Moldovă şi câtă Rusie?

autor: Dan Dungaciu

„De fapt, am o hartă a conductelor de gaz cu mine…” (Catherine Ashton, „ministrul de Externe” a Europei, 11.01.09)
Precizarea făcută de baroneasa Catherine Ashton, Înaltul reprezentant pentru politica externă şi de securitate a Uniunii Europene, la audierile de la Parlamentul European este semnificativă pentru „harta mentală” a unuia dintre diriguitorii politicii externe europene, dar şi unul dintre răspunsurile Bruxellesului la faimoasa întrebare a lui Kissinger: „Eu, când sun Europa, la cine sun?”. O precizare care nu poate şi nu trebuie să ne lase indiferenţi. Pentru că în geanta de birocrat european a baronesei nu credem să fi existat vreo hartă a statelor incluse în Parteneriatul Estic. Inclusiv cea a R. Moldova.

Audieri pentru (ne)liniştea noastră

Inutil să reluăm comentariile făcute de presa internaţională sau de experţii europeni - în general, sceptice - la adresa prestaţiei omului nr. 2 în Comisia Europeană şi personajul cu, practic, cele mai multe atribuţii în sistemul de reprezentare şi promovare a UE. Răspunzând la întrebările membrilor Comitetului pentru politică externă, Catherine Ashton a precizat că unul dintre scopurile ei este să facă Europa „să vorbească cu o singură voce” în chestiuni stringente, cum ar fi Afganistanul sau relaţia cu Rusia.
În ceea ce priveşte ultimul subiect - faţă de care atenţia a fost maximă - britanica a precizat că UE trebuie să menţină relaţii bune cu marele său vecin, adăugând că ea se va preocupa „de a rezolva problemele existente şi a nu crea altele noi”, pentru că „trebuie să avem relaţii puternice cu Rusia”. Declaraţiile sunt semnificative şi în perspectiva vizitei la Moscova pe care o pregăteşte comisarul britanic, justificată astfel: „Cred că este indispensabil să ne dezvoltăm relaţiile cu Moscova şi intenţionez să stimulez acest proces în cursul vizitei mele în Rusia”.
Fireşte, nu Catherine Ashton, singură, face politica externă a UE, dar rolul ei va fi semnificativ. Dovadă este şi faptul că, la o întrebare legată de dilema lui Kissinger, ea a spus că, în situaţie de criză majoră, unul dintre telefoanele la care se va suna va fi şi al său. Chestiunea e alta însă: discursul Înaltului reprezentant, oricât de neconvingător pe alocuri, sugerează o atmosferă care, coroborată cu alte semnale euroatlantice, indică o abordare din ce în ce mai conturată faţă de Rusia. Una care merge pe consens, pe cooperare şi pe evitarea dosarelor contondente. Inclusiv pe această atmosferă se baza şi celebra Agenţie Stratfor când făcea predicţia că, în 2010, Rusia va fi în ascensiune, cel puţin în spaţiul fostei URSS.

„Ucraina nu e Rusia”. Dar nici Europa?

Trebuie să facem, obligatoriu, o paranteză. Şi ea se referă la alegerile din Ucraina, care vor marca semnificativ regiunea şi vor contribui la conturarea unei politici euroatlantice inclusiv faţă de Moscova. Rezultatul alegerilor va fi hotărâtor pentru evoluţia Kievului, în special, pe termen lung. Fireşte, este greu să faci calcule în ceea ce priveşte politica de la Kiev, dar nu poţi să nu observi că un eventual mandat dublu al viitorului preşedinte îl va aduce pe acesta, în 2017, în faţa deciziei hamletiene a Ucrainei: va pleca sau nu va pleca flota rusă din Crimeea? În plus, atmosfera politică de la Kiev face ca dilema pro-Rusia sau pro-Vest să se estompeze puternic. Niciunul dintre candidaţi nu este ceea ce pare a fi sau ceea ce s-a crezut că este la un moment dat. Viziunea maniheistă de tip „alb-negru” nu are ce căuta aici.
Recenta vânzare a Uniunii Industriale din Donbas - colos industrial cu puternice conexiuni în Polonia şi Ungaria - către investitorii ruşi indică faptul că Iulia Timoşenko - „prinţesa oţelului” - nu mai joacă în niciun caz cartea anti-rusă. Afacerea prin care grupul moscovit a intrat în posesia pachetului majoritar pentru circa două miliarde de dolari este finanţată prin intermediul Băncii de Dezvoltare a Rusiei, unde premierul Putin deţine poziţia de preşedintele al bordului. Deşi perfectată prin decembrie 2009, afacerea a fost anunţată abia acum, cu scopuri electorale evidente pentru actualul premier ucrainean. Totodată, oboseala şi dezamăgirea electoratului ucrainean, dublată de imposibilitatea unei clarificări până la capăt a scenei politice de la Kiev fac ca premisele pentru stabilizare şi compromis să fie semnificative, iar eventualele alegeri parlamentare să fie evitate. Orice s-ar întâmpla însă, Moscova jubilează: indiferent ce echipă va ajunge la preşedenţia Ucrainei, şi-a asigurat un partener de dialog solid la Kiev.

Transpiraţie, nu inspiraţie

Închidem paranteza şi trecem la Moldova. Nu înainte de a preciza, însă, că relaţia diplomatică dintre cele două state vecine a demarat rapid. Parcă într-o tentativă de a echilibra relaţia cu Bucureştiul, Chişinăul s-a mobilizat urgent şi solitar, semnând deja un tratat plin de semnificaţii cu Kievul. Dincolo de asta, cel mai important eveniment regional s-a petrecut însă pe relaţia Vest, la 12 ianuarie 2010, când au demarat negocierile privind Acordul de asociere dintre RM şi UE. E singurul gest pe care Chişinăul îl putea face şi el trebuie salutat în consecinţă. E un pas înainte şi unul în direcţia cea bună!
Evaluarea lui completă ţine însă de apetitul fiecăruia: privim partea plină sau partea goală a paharului? Cea plină este evidentă: e vorba despre un tip de relaţie cu Bruxellesul, pe care Chişinăul nu a mai avut-o niciodată şi nici nu ar fi putut spera la ea în eventualitatea rămânerii la putere a regimului comunist. Este însă doar un început: Ucraina negociează de vreo trei ani acest acord, fără succes, deocamdată. Totodată, deşi termenii sună familiar - Acord de asociere - semnificaţia lor se schimbă faţă de ceea ce ştiam până acum. Nu e vorba de garanţii pentru integrare, ci despre liberalizarea regimului de vize (care nu înseamnă drept de muncă în UE) şi negocierea prevederilor privind stabilirea unei zone de comerţ liber şi aprofundat cu UE. Nu e puţin, dar Chişinăul trebuie să fie conştient că, parafrazând o vorbă celebră, drumul european înseamnă „1% inspiraţie şi 99% transpiraţie”. Asta în condiţiile în care actuala coaliţie se menţine la putere şi va duce mai departe negocierile. Dacă nu, Chişinăul cade de pe harta europeană.

Ce înseamnă „politica europeană” faţă de RM?

Cum să evaluăm toate aceste lucruri? Altminteri spus, ce înseamnă astăzi „politică europeană” faţă de RM? Problema este următoarea: ţinând seama de atmosfera din regiune şi de starea de spirit din uniune, cum se va poziţiona Bruxellesul faţă de vecinătatea estică în condiţiile în care doreşte o politică consensuală cu Moscova? Este acest „Acord de asociere” maximum pe care UE este dispus să îl dea, sugerând Moscovei că nu îi arde de nicio extindere în viitorul previzibil? Dar întrebarea decisivă pentru noi este legată de poziţia capitalelor europene răsăritene faţă de Chişinău: în condiţiile în care Bruxellesul va insista pe viitor să se vorbească „cu voce unică” în politica externă a Europei - inclusiv faţă de Rusia - ce atitudine vor adopta acestea? Cât vor fi dispuse să sacrifice şi cu ce preţ? Aici stă, în realitate, întrebarea-cheie pentru diplomaţiile regionale. Dar despre asta, cu alt prilej.

Sursa: http://www.timpul.md/article/2010/01/14/5804

Transnistria ar dori să scurtcircuiteze Chişinăul

“Ajutorul pe care Uniunea Europeană a promis să-l furnizeze Transnistriei prin biroul său din Republica Moldova, Tiraspolul l-ar dori să-l primească direct de la UE, mai degrabă decît prin intermediul structurilor de stat din Republica Moldova”, a declarat, la 14 ianuarie, adjunctul ministrului de externe nistrean, Serghei Simonenko, anunţă agenţia rusă Regnum News. Comentînd declaraţia şefului Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, din 13 ianuarie, în timpul unei vizite la Tiraspol, privind intenţia UE de a finanţa Transnistria cu 1,3 milioane de Euro, reprezentantul Ministerului de Externe a declarat că mecanismul pentru furnizarea de fonduri nu a fost negociat încă, dar pînă acum toată asistenţa UE către RMN, în special, în sănătate şi educaţie, a fost livrată prin Chişinău. Actualul sprijin vine în susţinerea sectorului industrial în cadrul Euroregiunii Nistrului, care este format în partea de nord a republicii, împreună cu Ucraina şi Moldova.

Uniunea Europeană asistă Transnistria cu 1,3 milioane de Euro

În timpul vizitei sale la Tiraspol din 14 ianuarie 2010, noul şef al delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, a anunţat lansarea unui al doilea set de măsuri de încredere şi de consolidare, costul total pentru regiunea transnistreană ajungînd la 1,3 milioane de Euro.
“Scopul întîlnirii cu preşedintele Igor Smirnov a fost dorinţa de cunoaştere reciprocă şi dialogul despre noul pachet de masuri de încredere”, a declarat Dirk Schuebel, noul şef al misiunii UE în Republica Moldova, pentru Info-Prim Neo. Reprezentantul european a prezentat rezultatele pozitive ale primului pachet de măsuri de consolidare a încrederii care, în opinia sa, a adus rezultate pozitive în regiunea transnistreană. Este vorba despre proiecte sociale şi de mediu.“Aprobat recent, al doilea pachet, al cărui cost total pentru regiunea transnistreană este de 1,3 milioane de euro, are destinaţia de promovare a afacerilor în regiunea transnistreană şi de sprijinire a societăţii civile”, a explicat şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău.În acelaşi timp, misiunea UE urmăreşte să reia eforturile de mediere într-o situaţie critică, cea în jurul căilor ferate din Transnistria: “Noi dorim reluarea transportului feroviar iar căilor ferate din regiunea Nistru să fie accesibile tuturor”. Oficialul european a anunţat că în a doua săptămînă a lunii februarie la Chişinău şi Tiraspol va avea loc vizita unei delegaţii a Uniunii Europene, constituită din experţi din Franţa şi Lituania, pentru asistenţă şi negocieri de deblocare a situaţiei din jurul căilor ferate din Transnistria.Prima sa vizită în regiunea Transnistria ca nou şef al Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a fost calificată drept foarte interesantă şi determină o viziune pozitivă a viitorului imediat în stînga Nistrului, comentează agenţia Info-Prim Neo. Dirk Schuebel a fost însoţit la Tiraspol de Reprezentantul Special al UE în Moldova, Kalman Mizsei, care a spus că Republica Moldova şi Transnistria au încetat să se ocupe de problemele economice în context politic. Igor Smirnov a calificat această dezvoltare ca foarte pozitivă în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol în ultimii ani, remarcînd faptul că este posibilă îmbunătăţirea situaţiei fără politizare excesivă, în folosul îmbunătăţirii vieţii oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Grigori Karasin şi Vladimir Iastrebciak, despre perspectivele reluării negocierilor cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean

Secretarul de stat, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei, Grigori Karasin, l-a primit, la 12 ianuarie, la Moscova, pe ministrul afacerilor externe din Transnistria, Vladimir Iastrebciak, informează agenţia Novîi Reghion.
În cursul reuniunii au fost abordate probleme privind situaţia actuală din regiune şi perspectivele de reluare a negocierilor privind reglementarea transnistreană. Avînd în vedere apariţia continuă a noilor structuri de putere de la Chişinău, partea transnistreană a confirmat un interes major în menţinerea principiului egalităţii în cadrul dialogului, precum şi confirmarea acordurilor anterioare, inclusiv cele consacrate în Declaraţia comună de la Moscova din 18 martie 2009."Abordarea responsabilă a aceste probleme se va orienta în mare măsură pe interesul noii conduceri a Republicii Moldova de a continua căutarea constructivă de soluţii durabile şi viabile pe Nistru", a spus Iastrebciak.

Moscoviţii au sărbătorit Anul Nou în Kamenka

Îmi pot imagina că acest lucru este al treilea an consecutiv. Aşa cum vom vedea, nu numai în Franţa, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Insulele Canare şi în alte staţiuni celebre, pot ruşii să facă Revelionul, ci şi în Transnistria.
Pentru al treilea an consecutiv, 250 de locuitori ai Moscovei vin de Anul Nou la staţiune în Transnistria, în sanatoriul "Nistru" din Kamenka. În anul 2007, între conducerea Comitetului sindical al Oficiului pentru Locuinţe din Moscova şi sanatoriul "Nistru" din staţiunea Kamenka a fost pus în practică un contract în acest sens, care se derulează bine şi fără probleme, fapt îmbucurător pentru ambele părţi.În acest an, sanatoriul şi-a primit oaspeţii de Anul Nou în camere confortabile, şi cu toate detaliile unui Revelion bine pus la punct. Şeful staţiunii, de peste 18 ani este un administrator cu experienţă de Business Manager, Ivan Gavrilovici Bîstrov, care a creat condiţii excelente pentru persoane cu nevoi, pentru a sărbători Anul Nou, în ciuda situaţiei economice dificile, în general. În marea sală de mese decorată festiv, s-a pregătit un adevărat banchet, udat cu şampanie tradiţională şi produse alimentare delicioase. Au fost proiectate filme ce aminteau de o poveste de iarnă feerică, iar cu cîteva minute înainte de Anul Nou au fost urmărite felicitările preşedintelui Rusiei, V. Medvedev şi ale preşedintelui transnistrean, Igor Smirnov.Pentru sanatoriul "Nistru", sosirea unui aşa număr mare de turişti din Rusia pentru două săptămîni a fost un eveniment care merită o atenţie specială. De-a lungul întregului an sînt aşteptaţi aici turişti din toată lumea, staţiunea avînd un renume internaţional încă din vremea URSS, ca centru de recuperări postoperatorii.

Transnistria: 190 de cazuri de gripă şi 16 morţi

În Transnistria, la 10 ianuarie au fost înregistrate 190 de cazuri de gripă AH1N1, a anunţat Centrul Republican de Igienă şi Epidemiologie, ne transmite Olga Kurileva de la agenţia Novîi Reghion. Este vorba de 155 de cazuri de gripă confirmate în studii de laborator, iar restul, prin set de criterii clinice de diagnostic. Cea mai mare rată de îmbolnăviri este în zona Râbniţa, 48 cazuri şi în oraşul Tiraspol, cu 45 de cazuri. Cele 16 decese au fost cauzate de complicaţii derivate din infecţia cu virusul AH1N1, conform datelor oficiale. În general, situaţia epidemiologică din Transnistria privind incidenţa gripei sezoniere şi de boli respiratorii acute rămîne nefavorabilă. Conform Centrului de Epidemiologie, la 9 ianuarie medicii au fost solicitaţi de alte 325 de persoane, inclusiv 54 cu semne de gripă sezonieră. Peste jumătate din cazuri sînt copiii sub 14 ani, spun epidemiologii.

Freedom House-2009: Transnistria – “neliber”, Moldova – “parţial liberă”

Organizaţia “Freedom House” din SUA a publicat sinteza anuală a libertăţilor politice şi civile în lume. Documentul analizează starea de libertate în 194 de ţări, şi în 12 aşa-numite "teritorii" care nu au statut de ţări recunoscute la nivel internaţional. Raportul organizaţiei neguvernamentale americane spune despre Republica Moldova că este o ţară "parţial liberă". Drepturile politice şi libertăţile civile în Republica Moldova au fost evaluate de către experţi în 4 puncte. Transnistria nu este considerată o ţară "liberă". Drepturilor politice în Republica Moldovenească Nistreană au fost estimate în 6 puncte, la fel ca şi libertăţile civile. Raportul menţionează printre problemele majore din Transnistria corupţia la nivel înalt şi prezenţa crimei organizate, a violenţei domestice împotriva femeilor şi a lipsei femeilor în actul de guvernare. Experţii au reţinut că în Transnistria vorbitorii de limba “moldovenească” (română – n.n.) nu sînt reprezentaţi în instituţiile de stat şi sînt supuşi unor presiuni politice. Aproape toată presa din Transnistria, potrivit experţilor “Freedom House”, sînt controlate de putere, nu este permisă critica, libertatea de religie este limitată. Autorităţile transnistrene restrîng libertatea de întrunire şi permit rar protestele publice. Experţii menţionează şi cazuri de abuz ale recrutărilor în armată. Raportul menţionează faptul că Transnistria are o reputaţie ca punct de tranzit pentru traficul de femei în scopul prostituţiei. Experţii spun că în Transnistria homosexualitatea este ilegală. Rusia e apreciată în calitate de ţară "liberă". Belarus e în curs de revizuire faţă de anul trecut, cînd a fost situată în categoria cea mai rea la "drepturile politice". Georgia este considerată "parţial liberă", la fel ca şi Abhazia. Osetia de Sud, în schimb, a fost evaluată ca ţară liberă. Drepturilor politice din Osetia de Sud sînt estimate la 7 puncte şi libertăţile civile la 6 puncte. Statut de "parţial liberă" a primit şi Republica Nagorno-Karabah. Ucraina a fost recunoscută ca ţară liberă, la fel ca şi România. Principalul criteriu prin care Rusia a ajuns din nou la statutul de ţară "neliberă" este numărul mare de crime împotriva persoanei, a jurnaliştilor independenţi, a activiştilor civici. Conform raportului “Freedom House”, în al patrulea an consecutiv, numărul de ţări în care situaţia libertăţilor politice şi civile s-a deteriorat e mai mare decît cele în care s-a îmbunătăţit. Organizaţia neguvernamentală “Freedom House” a fost fondată în 1941 şi din 1973 publică anual rapoarte privind starea de libertate în lume.

Alegerile păsăreşti

De ieri, ciocănitoarea tot bate toba des
Şi cucul trage-un clopot s-audă toţi pe şes,
Că mîine-i adunare, s-aleagă deputat
Pe una dintre păsări s-o facă împărat.

Poiana din pădure în zori tot forfotea
Cu păsări ce venise în grabă a vota
Şi lumea zburătoare aşteaptă agitată
Pe vultur, ce-n amiază pe piaţă a planat.

Persoană de credinţă la vulture era
Găina cu mărgele, ce la tribună sta.
Propuse să voteze prezenţii pe-nţeles
Ca împărat pe vulturi la păsări de ales.

Pe masă la prezidiu cucoşul buimăcit
Merinde şi pahare aşază potrivit
Propune să cinstească înaltul candidat
Ca slujba să-mplinească cu cinste, devotat.

Fiind democraţie, acesta a decis
Calamităţi morale de interzis deschis,
Şi lumea să trăiască ca-n comunism, leit,
Nevoie-i să mărească impozitu-nzecit.

Iar după adunare se face un ospăţ,
Servit e cu găină stropită cu oţet
Decorul de pe scenă e raiul luminos
Ce vulturu-l propuse cu glasul său tăios.

Aici privighetoarea un tril voios cînta
Şi fluturul cadrilul modest îl prezenta.
Doar bufniţa bătrînă stătea mai amărît,
Ştiind că nici un vultur nu-i cel mai potrivit.

Chiar fiarele pădurii şi-acelea s-au şocat
Aflînd că azi un vultur ales e împărat.
Adesea şi la oameni ales e deputat
Acel ce vine zilnic cu sacul dulegat.

Poezia face parte din volumul "Poezii din folclorul transnistrean", culese de Florin Smarandache, Editura Perpessicius, Bucureşti, 2002