Romgaz şi Gazprom Rusia au reluat negocierile de parteneriat

Cel mai mare producător de gaze din România, Compania Romgaz Mediaş si compania Gazprom din Rusia vor relua dialogul privind cooperarea în materie de stocare a gazelor naturale în România, a declarat directorul general adjunct al companiei româneşti, Lucian Stancu, într-o conferinţă de presă. „Discuţiile sînt planificate la sfîrşitul lunii ianuarie, în Bucureşti, dar data exactă nu este prevazută”, a spus Stancu. În iunie 2009, cele două companii au semnat un memorandum privind înfiinţarea unei societăţi mixte, cu o investiţii în construcţia de instalaţii de depozitare a gazelor în România şi investiţii în producţia de electricitate. Pachetul de control în Romgaz este administrat de către Ministerul Economiei din România iar compania intenţionează să investească în 2010, 1,2 miliarde lei.

Un român, antrenor principal al echipei de fotbal din Moldova

Un român a devenit antrenorul principal al echipei naţionale de fotbal din Moldova. De miercuri, “Pele” Gavril Balint l-a înlocuit pe Igor Dobrovolsky, ce a antrenat timp de trei ani.Balint, 46 de ani, a jucat în naţionalele de tineret şi adulţi din România, precum şi la clubul Steaua Bucureşti. În sezonul 2002/2003 a fost antrenor al Sheriff Tiraspol.El este susţinut de ucrainianul Vasili Rats fost jucător de fotbal la echipa "Nistru" şi Iuri Scala, antrenor asistent la FC Shakhtar Doneţk.

Preşedintele Consiliului Suprem s-a întîlnit cu delegaţia Adunării Parlamentare a OSCE

La Tiraspol a sosit o delegaţie a Adunării Parlamentare a OSCE pentru o vizită de informare. Delegaţia a avut întîlniri şi cu preşedintele Parlamentului, Anatoli Kaminski, şi preşedintele Comisiei pentru politică externă şi afaceri internaţionale, Serghei Ceban. Delegaţia OSCE a fost condusă de membra parlamentului suedez, Anne-Sophie Lindenbaum, fiind prima de acest gen în Transnistria. În timpul reuniunii s-au discutat aspecte legate de procesul de normalizare a relaţiilor cu Republica Moldova. Părţile au convenit, de asemenea, să organizeze reuniuni regulate pentru a discuta situaţia în curs de desfăşurare şi un permanent schimb de opinii pe această temă. "Sarcina noastră prima în timpul acestei vizite este de a obţine informaţii de primă mînă şi vom lucra îndeaproape cu Misiunea OSCE din Moldova, ei ştiu mai bine toate problemele existente”, a spus Anne-Sophie Lindenbaum.

Moldova cere îmbunătăţirea mecanismului de operaţiuni de menţinere a păcii pe Nistru

Viceprim-ministrul şi ministru al al Reintegrării din Republica Moldova, Victor Osipov, s-a pronunţat în favoarea îmbunătăţirii mecanismului Comisiei mixte de control (CMC), precum şi al mecanismul pentru menţinerea păcii în zona de securitate, informează agenţia Novîi Reghion. El a spus acest lucru în cursul unei întîniri cu Ambasadorul Rusiei, Valeri Nesteruşkin, şi cu consilierul ministrului afacerilor externe în misiuni de menţinere a păcii, Marat Kulakhmetov. De asemenea, Osipov a subliniat rolul important al Rusiei în procesul de reglementare a diferendului transnistrean, bazat pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei. Oficialul din Moldova a reiterat faptul că guvernul a fost deschis la dialog şi cooperare cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean, subliniind, în special, activităţile care vizează construirea de încredere şi de o atmosferă mai propice pentru discuţii în formatul 5+2. El a subliniat necesitatea de a crea condiţii pentru libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între cele două maluri ale rîului Nistru, precum şi pentru sprijinul activităţilor agenţilor economici din Transnistria. La râîndul său, Valeri Nesteruşkin a apreciat atitudinea deschisă şi constructivă a autorităţilor moldoveneşti în promovarea procesului de pace. Diplomatul rus a remarcat necesitatea de a continua dialogul politic cu privire la problema transnistreană şi a solicitat intensificarea de consultări pe această temă.

Sistemul electoral trebuie modificat progresiv

Petre Pasat, vicepreşedinte al Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe al Consiliul Suprem din Transnistria şi membru al Consiliului Central al Partidului Republican Obnovlenie/Renovarea a declarat la o conferinţă de presă, printre altele:
“astăzi mulţi vorbesc despre schimbarea sistemului electoral. Constituţia a evidenţiat clar faptul că avem un sistem electoral majoritar dar care ar urma să fie modificat treptat, lucru probabil necesar. Dar astăzi, să se schimbe rapid sistemul electoral în opinia mea, e prea devreme. Partidul nostru încă nu e atît de puternic. Şi ca o etapă de tranziţie, este posibil de a schimba sistemul electoral cu unul mixt. Punerea în aplicare se poate face la următoarele alegeri în cadrul unui sistem electoral mixt, apoi să trecem la un sistem electoral proporţional”.

În Transnistria a început înregistrarea candidaţilor pentru alegeri generale

Începînd din 18 ianuarie 2010, în Transnistria a început procedura de înregistrare a candidaţilor pentru participarea în campania electorală pentru alegerile de deputaţi în Sovietul Suprem (Parlamentul) şi pentru alegerea autorităţilor locale, informează agenţia Novîi Reghion. Anunţul oficial a fost făcut de preşedintele Comisiei Electorale Centrale din Transnistria, Piotr Denisenko.Potrivit şefului CEC Tiraspol, în conformitate cu legislaţia în vigoare, desemnarea candidaţilor începe cu 70 de zile înainte de ziua de votare.Conform datelor preliminare, în Transnistria există 362 de districte electorale, dar acest număr este posibil să se schimbe din cauza reducerii numărului de cartiere din oraşele Dnistrovsk, Dubăsari şi Slobozia. „La 1 ianuarie 2010, în Transnistria existau 389 de mii de cetăţeni cu drept de vot. În ultimii ani baza electorală s-a redus cu mai multe mii de oameni, şi la fel şi numărul de districte”, a spus Piotr Denisenko.La aceste alegeri, campania electorală pentru administraţia locală va avea loc cu unele modificări ale Codul Electoral.Preşedintele CEC al Transnistriei a remarcat faptul că acum membrii comisiilor electorale pot suporta sancţiuni penale pentru încălcarea legilor, în special „pentru tentativă de fraudă şi de fals, precum şi pentru obstrucţie în actul de votare”.Comisia Electorală Centrală, a spus Denisenko, a început deja acceptarea cererilor de la observatorii internaţionali la alegeri.„Observatori din Osetia de Sud, Nagorno-Karabah şi Abhazia vor fi necesari, cu aceste ţări am ajuns la un acord cu privire la monitorizarea alegerilor, dar sînt preconizate să sosească şi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale”, a afirmat şeful CEC din Transnistria.

Sistem mixt pentru alegerile parlamentare din Transnistria

La o conferinţă de presă susţinută la 15 ianuarie, preşedintele Consiliului Suprem (Parlamentul nistrean) Anatoli Kaminski a răspuns la o serie de întrebări cu privire la posibilitatea schimbării sistemului de alegeri parlamentare. Sistemul de vot existent astăzi în Transnistria s-a compromis nefiind perfect echitabil şi obiectiv. El nu mai este folosit nici în Rusia şi nici în ţările democratice. Alegeri sub forma actuală, cu majoritate electorală pe liste de partid împiedică dezvoltarea societăţii civile, a sistemului de partide, a dat naştere la manifestări de corupţie în timpul campaniei electorale, de la participarea efectivă la activităţile legislative fiind tăiate largi segmente ale populaţiei, de care s-au servit candidaţii fără a-i ajuta să voteze în cunoştinţă de cauză. Astfel, se preconizează tranziţia la un sistem proporţional de alegeri de tip mixt, pe liste şi uninominale. Anatoli Kaminski susţine că va supune la vot problema trecerii la prima etapă a reformei în sistem "mixt" de alegeri. Aceasta înseamnă că o parte din parlamentari vor fi aleşi pe liste de partid, ca parte a sistemului electoral vechi, restul, prin vot uninominal. „Amintesc faptul că în Rusia în acelaşi fel a existat o perioadă de tranziţie, de cînd funcţionează sistemul electoral mixt” a spus deputatul nistrean. Cu prilejul acestei conferinţe de presă Anatoli Kaminski a dat semnalul de începere efectivă a reformei politice în Transnistria.

Câtă Moldovă şi câtă Rusie?

autor: Dan Dungaciu

„De fapt, am o hartă a conductelor de gaz cu mine…” (Catherine Ashton, „ministrul de Externe” a Europei, 11.01.09)
Precizarea făcută de baroneasa Catherine Ashton, Înaltul reprezentant pentru politica externă şi de securitate a Uniunii Europene, la audierile de la Parlamentul European este semnificativă pentru „harta mentală” a unuia dintre diriguitorii politicii externe europene, dar şi unul dintre răspunsurile Bruxellesului la faimoasa întrebare a lui Kissinger: „Eu, când sun Europa, la cine sun?”. O precizare care nu poate şi nu trebuie să ne lase indiferenţi. Pentru că în geanta de birocrat european a baronesei nu credem să fi existat vreo hartă a statelor incluse în Parteneriatul Estic. Inclusiv cea a R. Moldova.

Audieri pentru (ne)liniştea noastră

Inutil să reluăm comentariile făcute de presa internaţională sau de experţii europeni - în general, sceptice - la adresa prestaţiei omului nr. 2 în Comisia Europeană şi personajul cu, practic, cele mai multe atribuţii în sistemul de reprezentare şi promovare a UE. Răspunzând la întrebările membrilor Comitetului pentru politică externă, Catherine Ashton a precizat că unul dintre scopurile ei este să facă Europa „să vorbească cu o singură voce” în chestiuni stringente, cum ar fi Afganistanul sau relaţia cu Rusia.
În ceea ce priveşte ultimul subiect - faţă de care atenţia a fost maximă - britanica a precizat că UE trebuie să menţină relaţii bune cu marele său vecin, adăugând că ea se va preocupa „de a rezolva problemele existente şi a nu crea altele noi”, pentru că „trebuie să avem relaţii puternice cu Rusia”. Declaraţiile sunt semnificative şi în perspectiva vizitei la Moscova pe care o pregăteşte comisarul britanic, justificată astfel: „Cred că este indispensabil să ne dezvoltăm relaţiile cu Moscova şi intenţionez să stimulez acest proces în cursul vizitei mele în Rusia”.
Fireşte, nu Catherine Ashton, singură, face politica externă a UE, dar rolul ei va fi semnificativ. Dovadă este şi faptul că, la o întrebare legată de dilema lui Kissinger, ea a spus că, în situaţie de criză majoră, unul dintre telefoanele la care se va suna va fi şi al său. Chestiunea e alta însă: discursul Înaltului reprezentant, oricât de neconvingător pe alocuri, sugerează o atmosferă care, coroborată cu alte semnale euroatlantice, indică o abordare din ce în ce mai conturată faţă de Rusia. Una care merge pe consens, pe cooperare şi pe evitarea dosarelor contondente. Inclusiv pe această atmosferă se baza şi celebra Agenţie Stratfor când făcea predicţia că, în 2010, Rusia va fi în ascensiune, cel puţin în spaţiul fostei URSS.

„Ucraina nu e Rusia”. Dar nici Europa?

Trebuie să facem, obligatoriu, o paranteză. Şi ea se referă la alegerile din Ucraina, care vor marca semnificativ regiunea şi vor contribui la conturarea unei politici euroatlantice inclusiv faţă de Moscova. Rezultatul alegerilor va fi hotărâtor pentru evoluţia Kievului, în special, pe termen lung. Fireşte, este greu să faci calcule în ceea ce priveşte politica de la Kiev, dar nu poţi să nu observi că un eventual mandat dublu al viitorului preşedinte îl va aduce pe acesta, în 2017, în faţa deciziei hamletiene a Ucrainei: va pleca sau nu va pleca flota rusă din Crimeea? În plus, atmosfera politică de la Kiev face ca dilema pro-Rusia sau pro-Vest să se estompeze puternic. Niciunul dintre candidaţi nu este ceea ce pare a fi sau ceea ce s-a crezut că este la un moment dat. Viziunea maniheistă de tip „alb-negru” nu are ce căuta aici.
Recenta vânzare a Uniunii Industriale din Donbas - colos industrial cu puternice conexiuni în Polonia şi Ungaria - către investitorii ruşi indică faptul că Iulia Timoşenko - „prinţesa oţelului” - nu mai joacă în niciun caz cartea anti-rusă. Afacerea prin care grupul moscovit a intrat în posesia pachetului majoritar pentru circa două miliarde de dolari este finanţată prin intermediul Băncii de Dezvoltare a Rusiei, unde premierul Putin deţine poziţia de preşedintele al bordului. Deşi perfectată prin decembrie 2009, afacerea a fost anunţată abia acum, cu scopuri electorale evidente pentru actualul premier ucrainean. Totodată, oboseala şi dezamăgirea electoratului ucrainean, dublată de imposibilitatea unei clarificări până la capăt a scenei politice de la Kiev fac ca premisele pentru stabilizare şi compromis să fie semnificative, iar eventualele alegeri parlamentare să fie evitate. Orice s-ar întâmpla însă, Moscova jubilează: indiferent ce echipă va ajunge la preşedenţia Ucrainei, şi-a asigurat un partener de dialog solid la Kiev.

Transpiraţie, nu inspiraţie

Închidem paranteza şi trecem la Moldova. Nu înainte de a preciza, însă, că relaţia diplomatică dintre cele două state vecine a demarat rapid. Parcă într-o tentativă de a echilibra relaţia cu Bucureştiul, Chişinăul s-a mobilizat urgent şi solitar, semnând deja un tratat plin de semnificaţii cu Kievul. Dincolo de asta, cel mai important eveniment regional s-a petrecut însă pe relaţia Vest, la 12 ianuarie 2010, când au demarat negocierile privind Acordul de asociere dintre RM şi UE. E singurul gest pe care Chişinăul îl putea face şi el trebuie salutat în consecinţă. E un pas înainte şi unul în direcţia cea bună!
Evaluarea lui completă ţine însă de apetitul fiecăruia: privim partea plină sau partea goală a paharului? Cea plină este evidentă: e vorba despre un tip de relaţie cu Bruxellesul, pe care Chişinăul nu a mai avut-o niciodată şi nici nu ar fi putut spera la ea în eventualitatea rămânerii la putere a regimului comunist. Este însă doar un început: Ucraina negociează de vreo trei ani acest acord, fără succes, deocamdată. Totodată, deşi termenii sună familiar - Acord de asociere - semnificaţia lor se schimbă faţă de ceea ce ştiam până acum. Nu e vorba de garanţii pentru integrare, ci despre liberalizarea regimului de vize (care nu înseamnă drept de muncă în UE) şi negocierea prevederilor privind stabilirea unei zone de comerţ liber şi aprofundat cu UE. Nu e puţin, dar Chişinăul trebuie să fie conştient că, parafrazând o vorbă celebră, drumul european înseamnă „1% inspiraţie şi 99% transpiraţie”. Asta în condiţiile în care actuala coaliţie se menţine la putere şi va duce mai departe negocierile. Dacă nu, Chişinăul cade de pe harta europeană.

Ce înseamnă „politica europeană” faţă de RM?

Cum să evaluăm toate aceste lucruri? Altminteri spus, ce înseamnă astăzi „politică europeană” faţă de RM? Problema este următoarea: ţinând seama de atmosfera din regiune şi de starea de spirit din uniune, cum se va poziţiona Bruxellesul faţă de vecinătatea estică în condiţiile în care doreşte o politică consensuală cu Moscova? Este acest „Acord de asociere” maximum pe care UE este dispus să îl dea, sugerând Moscovei că nu îi arde de nicio extindere în viitorul previzibil? Dar întrebarea decisivă pentru noi este legată de poziţia capitalelor europene răsăritene faţă de Chişinău: în condiţiile în care Bruxellesul va insista pe viitor să se vorbească „cu voce unică” în politica externă a Europei - inclusiv faţă de Rusia - ce atitudine vor adopta acestea? Cât vor fi dispuse să sacrifice şi cu ce preţ? Aici stă, în realitate, întrebarea-cheie pentru diplomaţiile regionale. Dar despre asta, cu alt prilej.

Sursa: http://www.timpul.md/article/2010/01/14/5804

Transnistria ar dori să scurtcircuiteze Chişinăul

“Ajutorul pe care Uniunea Europeană a promis să-l furnizeze Transnistriei prin biroul său din Republica Moldova, Tiraspolul l-ar dori să-l primească direct de la UE, mai degrabă decît prin intermediul structurilor de stat din Republica Moldova”, a declarat, la 14 ianuarie, adjunctul ministrului de externe nistrean, Serghei Simonenko, anunţă agenţia rusă Regnum News. Comentînd declaraţia şefului Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, din 13 ianuarie, în timpul unei vizite la Tiraspol, privind intenţia UE de a finanţa Transnistria cu 1,3 milioane de Euro, reprezentantul Ministerului de Externe a declarat că mecanismul pentru furnizarea de fonduri nu a fost negociat încă, dar pînă acum toată asistenţa UE către RMN, în special, în sănătate şi educaţie, a fost livrată prin Chişinău. Actualul sprijin vine în susţinerea sectorului industrial în cadrul Euroregiunii Nistrului, care este format în partea de nord a republicii, împreună cu Ucraina şi Moldova.

Uniunea Europeană asistă Transnistria cu 1,3 milioane de Euro

În timpul vizitei sale la Tiraspol din 14 ianuarie 2010, noul şef al delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, a anunţat lansarea unui al doilea set de măsuri de încredere şi de consolidare, costul total pentru regiunea transnistreană ajungînd la 1,3 milioane de Euro.
“Scopul întîlnirii cu preşedintele Igor Smirnov a fost dorinţa de cunoaştere reciprocă şi dialogul despre noul pachet de masuri de încredere”, a declarat Dirk Schuebel, noul şef al misiunii UE în Republica Moldova, pentru Info-Prim Neo. Reprezentantul european a prezentat rezultatele pozitive ale primului pachet de măsuri de consolidare a încrederii care, în opinia sa, a adus rezultate pozitive în regiunea transnistreană. Este vorba despre proiecte sociale şi de mediu.“Aprobat recent, al doilea pachet, al cărui cost total pentru regiunea transnistreană este de 1,3 milioane de euro, are destinaţia de promovare a afacerilor în regiunea transnistreană şi de sprijinire a societăţii civile”, a explicat şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău.În acelaşi timp, misiunea UE urmăreşte să reia eforturile de mediere într-o situaţie critică, cea în jurul căilor ferate din Transnistria: “Noi dorim reluarea transportului feroviar iar căilor ferate din regiunea Nistru să fie accesibile tuturor”. Oficialul european a anunţat că în a doua săptămînă a lunii februarie la Chişinău şi Tiraspol va avea loc vizita unei delegaţii a Uniunii Europene, constituită din experţi din Franţa şi Lituania, pentru asistenţă şi negocieri de deblocare a situaţiei din jurul căilor ferate din Transnistria.Prima sa vizită în regiunea Transnistria ca nou şef al Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova a fost calificată drept foarte interesantă şi determină o viziune pozitivă a viitorului imediat în stînga Nistrului, comentează agenţia Info-Prim Neo. Dirk Schuebel a fost însoţit la Tiraspol de Reprezentantul Special al UE în Moldova, Kalman Mizsei, care a spus că Republica Moldova şi Transnistria au încetat să se ocupe de problemele economice în context politic. Igor Smirnov a calificat această dezvoltare ca foarte pozitivă în relaţiile dintre Chişinău şi Tiraspol în ultimii ani, remarcînd faptul că este posibilă îmbunătăţirea situaţiei fără politizare excesivă, în folosul îmbunătăţirii vieţii oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

Grigori Karasin şi Vladimir Iastrebciak, despre perspectivele reluării negocierilor cu privire la soluţionarea conflictului transnistrean

Secretarul de stat, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei, Grigori Karasin, l-a primit, la 12 ianuarie, la Moscova, pe ministrul afacerilor externe din Transnistria, Vladimir Iastrebciak, informează agenţia Novîi Reghion.
În cursul reuniunii au fost abordate probleme privind situaţia actuală din regiune şi perspectivele de reluare a negocierilor privind reglementarea transnistreană. Avînd în vedere apariţia continuă a noilor structuri de putere de la Chişinău, partea transnistreană a confirmat un interes major în menţinerea principiului egalităţii în cadrul dialogului, precum şi confirmarea acordurilor anterioare, inclusiv cele consacrate în Declaraţia comună de la Moscova din 18 martie 2009."Abordarea responsabilă a aceste probleme se va orienta în mare măsură pe interesul noii conduceri a Republicii Moldova de a continua căutarea constructivă de soluţii durabile şi viabile pe Nistru", a spus Iastrebciak.

Moscoviţii au sărbătorit Anul Nou în Kamenka

Îmi pot imagina că acest lucru este al treilea an consecutiv. Aşa cum vom vedea, nu numai în Franţa, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Insulele Canare şi în alte staţiuni celebre, pot ruşii să facă Revelionul, ci şi în Transnistria.
Pentru al treilea an consecutiv, 250 de locuitori ai Moscovei vin de Anul Nou la staţiune în Transnistria, în sanatoriul "Nistru" din Kamenka. În anul 2007, între conducerea Comitetului sindical al Oficiului pentru Locuinţe din Moscova şi sanatoriul "Nistru" din staţiunea Kamenka a fost pus în practică un contract în acest sens, care se derulează bine şi fără probleme, fapt îmbucurător pentru ambele părţi.În acest an, sanatoriul şi-a primit oaspeţii de Anul Nou în camere confortabile, şi cu toate detaliile unui Revelion bine pus la punct. Şeful staţiunii, de peste 18 ani este un administrator cu experienţă de Business Manager, Ivan Gavrilovici Bîstrov, care a creat condiţii excelente pentru persoane cu nevoi, pentru a sărbători Anul Nou, în ciuda situaţiei economice dificile, în general. În marea sală de mese decorată festiv, s-a pregătit un adevărat banchet, udat cu şampanie tradiţională şi produse alimentare delicioase. Au fost proiectate filme ce aminteau de o poveste de iarnă feerică, iar cu cîteva minute înainte de Anul Nou au fost urmărite felicitările preşedintelui Rusiei, V. Medvedev şi ale preşedintelui transnistrean, Igor Smirnov.Pentru sanatoriul "Nistru", sosirea unui aşa număr mare de turişti din Rusia pentru două săptămîni a fost un eveniment care merită o atenţie specială. De-a lungul întregului an sînt aşteptaţi aici turişti din toată lumea, staţiunea avînd un renume internaţional încă din vremea URSS, ca centru de recuperări postoperatorii.

Transnistria: 190 de cazuri de gripă şi 16 morţi

În Transnistria, la 10 ianuarie au fost înregistrate 190 de cazuri de gripă AH1N1, a anunţat Centrul Republican de Igienă şi Epidemiologie, ne transmite Olga Kurileva de la agenţia Novîi Reghion. Este vorba de 155 de cazuri de gripă confirmate în studii de laborator, iar restul, prin set de criterii clinice de diagnostic. Cea mai mare rată de îmbolnăviri este în zona Râbniţa, 48 cazuri şi în oraşul Tiraspol, cu 45 de cazuri. Cele 16 decese au fost cauzate de complicaţii derivate din infecţia cu virusul AH1N1, conform datelor oficiale. În general, situaţia epidemiologică din Transnistria privind incidenţa gripei sezoniere şi de boli respiratorii acute rămîne nefavorabilă. Conform Centrului de Epidemiologie, la 9 ianuarie medicii au fost solicitaţi de alte 325 de persoane, inclusiv 54 cu semne de gripă sezonieră. Peste jumătate din cazuri sînt copiii sub 14 ani, spun epidemiologii.

Freedom House-2009: Transnistria – “neliber”, Moldova – “parţial liberă”

Organizaţia “Freedom House” din SUA a publicat sinteza anuală a libertăţilor politice şi civile în lume. Documentul analizează starea de libertate în 194 de ţări, şi în 12 aşa-numite "teritorii" care nu au statut de ţări recunoscute la nivel internaţional. Raportul organizaţiei neguvernamentale americane spune despre Republica Moldova că este o ţară "parţial liberă". Drepturile politice şi libertăţile civile în Republica Moldova au fost evaluate de către experţi în 4 puncte. Transnistria nu este considerată o ţară "liberă". Drepturilor politice în Republica Moldovenească Nistreană au fost estimate în 6 puncte, la fel ca şi libertăţile civile. Raportul menţionează printre problemele majore din Transnistria corupţia la nivel înalt şi prezenţa crimei organizate, a violenţei domestice împotriva femeilor şi a lipsei femeilor în actul de guvernare. Experţii au reţinut că în Transnistria vorbitorii de limba “moldovenească” (română – n.n.) nu sînt reprezentaţi în instituţiile de stat şi sînt supuşi unor presiuni politice. Aproape toată presa din Transnistria, potrivit experţilor “Freedom House”, sînt controlate de putere, nu este permisă critica, libertatea de religie este limitată. Autorităţile transnistrene restrîng libertatea de întrunire şi permit rar protestele publice. Experţii menţionează şi cazuri de abuz ale recrutărilor în armată. Raportul menţionează faptul că Transnistria are o reputaţie ca punct de tranzit pentru traficul de femei în scopul prostituţiei. Experţii spun că în Transnistria homosexualitatea este ilegală. Rusia e apreciată în calitate de ţară "liberă". Belarus e în curs de revizuire faţă de anul trecut, cînd a fost situată în categoria cea mai rea la "drepturile politice". Georgia este considerată "parţial liberă", la fel ca şi Abhazia. Osetia de Sud, în schimb, a fost evaluată ca ţară liberă. Drepturilor politice din Osetia de Sud sînt estimate la 7 puncte şi libertăţile civile la 6 puncte. Statut de "parţial liberă" a primit şi Republica Nagorno-Karabah. Ucraina a fost recunoscută ca ţară liberă, la fel ca şi România. Principalul criteriu prin care Rusia a ajuns din nou la statutul de ţară "neliberă" este numărul mare de crime împotriva persoanei, a jurnaliştilor independenţi, a activiştilor civici. Conform raportului “Freedom House”, în al patrulea an consecutiv, numărul de ţări în care situaţia libertăţilor politice şi civile s-a deteriorat e mai mare decît cele în care s-a îmbunătăţit. Organizaţia neguvernamentală “Freedom House” a fost fondată în 1941 şi din 1973 publică anual rapoarte privind starea de libertate în lume.

Alegerile păsăreşti

De ieri, ciocănitoarea tot bate toba des
Şi cucul trage-un clopot s-audă toţi pe şes,
Că mîine-i adunare, s-aleagă deputat
Pe una dintre păsări s-o facă împărat.

Poiana din pădure în zori tot forfotea
Cu păsări ce venise în grabă a vota
Şi lumea zburătoare aşteaptă agitată
Pe vultur, ce-n amiază pe piaţă a planat.

Persoană de credinţă la vulture era
Găina cu mărgele, ce la tribună sta.
Propuse să voteze prezenţii pe-nţeles
Ca împărat pe vulturi la păsări de ales.

Pe masă la prezidiu cucoşul buimăcit
Merinde şi pahare aşază potrivit
Propune să cinstească înaltul candidat
Ca slujba să-mplinească cu cinste, devotat.

Fiind democraţie, acesta a decis
Calamităţi morale de interzis deschis,
Şi lumea să trăiască ca-n comunism, leit,
Nevoie-i să mărească impozitu-nzecit.

Iar după adunare se face un ospăţ,
Servit e cu găină stropită cu oţet
Decorul de pe scenă e raiul luminos
Ce vulturu-l propuse cu glasul său tăios.

Aici privighetoarea un tril voios cînta
Şi fluturul cadrilul modest îl prezenta.
Doar bufniţa bătrînă stătea mai amărît,
Ştiind că nici un vultur nu-i cel mai potrivit.

Chiar fiarele pădurii şi-acelea s-au şocat
Aflînd că azi un vultur ales e împărat.
Adesea şi la oameni ales e deputat
Acel ce vine zilnic cu sacul dulegat.

Poezia face parte din volumul "Poezii din folclorul transnistrean", culese de Florin Smarandache, Editura Perpessicius, Bucureşti, 2002