Carte "Sterilet" de Carol Hârşan

Editura Scrisul Românesc
Preţt: 30 lei
Pentru comenzi, sunaţi la numărul 0785-638.930
sau trimiteţi un mail la adresa carte.sterilet@gmail.com
http://carte-sterilet.webs.com

luni, 23 august 2010

Controversă. Declaraţiile preşedintelui Băsescu, criticate la Moscova Ar trebui să renunţe Chişinăul la Transnistria?

Declaraţia preşedintelui Traian Băsescu privind integritatea teritorială a Republicii Moldova ridică întrebări în privinţa atitudinii Bucureştiului faţă de Transnistria.

Moscova a atacat declaraţia preşedintelui Traian Băsescu, referitoare la integritatea teritorială a Republicii Moldova, apreciind că aceasta arată iritare faţă de scandalul în care este implicat un „spion român‘‘. Potrivit agenţiei Interfax, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Andrei Nesterenko, a fost întrebat de presă despre declaraţia lui Băsescu în care şeful statului român a spus, în timpul unei conferinţe de presă comune cu premierul moldovean, Vlad Filat, la Iaşi, că „ocupaţia rusă a Moldovei îi ameninţă integritatea teritorială‘‘. „Se poate specula la nesfârşit pe tema «ocupaţiei ruse» din motive propagandistice, chiar şi asumând rolul de apărător al suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Moldovei‘‘, a răspuns Nesterenko. „Prin acest lucru, se poate vedea iritarea faţă de scandalul în care este implicat un spion român, care nu a reuşit să strângă informaţii la Moscova, în urmă cu câteva zile‘‘, a adăugat oficialul rus. „Dacă se referă la prezenţa forţei tactice ruse în Transnistria, care se află acolo într-o misiune de menţinere a păcii, forţa a fost mobilizată în baza acordului privind reglementarea paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova din 21 iulie 1992‘‘, a adăugat Nesterenko. „Misiunea de menţinere a păcii are ca scop să menţină stabilitatea în regiune, necesară pentru a rezolva problema‘‘, a precizat el, subliniind că diferendul poate fi soluţionat doar prin promovarea discuţiilor în format cinci plus

doi.

Traian Băsescu a fost întrebat, joi, dacă „România are vreun interes în Transnistria‘‘, după ce în presa internaţională au apărut informaţii potrivit cărora diplomatul Gabriel Grecu ar fi încercat să obţină informaţii despre trupele ruseşti din Transnistria. „România are interesul ca Republica Moldova să îşi redobândească integritatea teritorială, iar interesul nostru este legat de lucrurile în care credem. Credem că nici unui stat nu i se poate ocupa o parte din teritoriu‘‘, a declarat Băsescu.
Poziţia exprimată de preşedinte şterge ambiguitatea pe care a păstrat-o Bucureştiul până acum asupra chestiunii transnistrene şi o îmbrăţişează pe cea a Chişinăului, care a afirmat, prin vocea lui Iurie Leancă, ministrul de Externe, că Moldova nu are intenţia să cedeze Transnistria. Întrebarea este dacă nu cum va Transnistria nu ţine prizonieră Moldova în sfera de influenţă rusă, deturnând cursul ţării spre integrare europeană.

În declaraţia sa, Nesterenko s-a referit la acordul de încetare a focului semnat pe 21 iulie 1992 şi a pretins că trupele ruse din Transnistria nu sunt forţe de ocupaţie, ci de menţinere a păcii. Ceea ce a uitat oficialul rus să amintească este că Rusia s-a angajat în noiembrie 1999, la summitul OSCE de la Istanbul, să îşi retragă forţele militare din Moldova şi Georgia până la 31 decembrie 2002. Această retragere nu s-a produs niciodată, iar în cazul Georgiei, situaţia a degenerat până la conflictul din august 2008 şi împărţirea prin forţă a teritoriului georgian. Dat fiind acest precedent, este improbabil ca Rusia să cedeze vreodată Transnistria Moldovei şi să îşi retragă trupele. Mai mult, actualul format de negociere 5+2 (Rusia, Ucraina, OSCE, SUA, UE + Moldova şi Transnistria) este dezechilibrat în favoarea Transnistriei în măsura în care UE şi SUA sunt mai curând observatori, iar România nu este dorită ca parte a procesului, nici de ruşi, nici de americani.

În aceste condiţii, poziţia exprimată de Băsescu este dificil de apărat, pentru că România nu pare

să aibă nici o carte de jucat care să modifice statu quo-ul. Transnistria a fost creată de Stalin ca Republică Socialistă Moldovenească pentru a fi folosită drept cap de pod pentru invazia Basarabiei. Ar fi poate cazul ca Bucureştiul să încerce să convingă Chişinăul că recuperarea Transnistriei nu merită şi că ar fi mai înţelept să renunţe la ea în schimbul
unui destin european.

duminică, 8 august 2010

Ilaşcu acuză Moscova că subminează soluţionarea conflictului transnistrean

Fostul deţinut politic la Tiraspol şi parlamentar în România, Ilie Ilaşcu, a acuzat Rusia că subminează eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean "prin susţinere economică, diplomatică, militară şi informaţională" a Tiraspolului, relatează postul Europa Liberă în pagina electronică, transmite Mediafax.

Ilaşcu a lansat aceste acuzaţii într-o scrisoare adresată ministrului rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, publicată integral de cotidianul moldovean Ziarul de Gardă, în ediţia electronică. El răspunde astfel unui comentariu postat pe site-ul Ministerului rus al Afacerilor Externe, în care Moscova îşi exprima îngrijorarea faţă de evoluţiile politice de la Chişinău, susţinând că, prin gesturi ca decorarea lui Ilaşcu, preşedintele interimar moldovean, Mihail Ghimpu, "pune în pericol" soluţionarea conflictului din Transnistria.

Ilaşcu a fost decorat cu Ordinul moldovean al Republicii, alături de alţi combatanţi din timpul conflictului de pe râul Nistru, în 1992, de către şeful statului, Mihail Ghimpu.

Unica soluţie la conflictul din Transnistria, în opinia fostului deţinut politic şi parlamentar român, ar fi "plecarea de urgenţă a tuturor unităţilor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, conform înţelegerilor internaţionale".

Ilaşcu a mai afirmat că, în raioanele din estul Republicii Moldova, în 1992 nu s-a purtat un război "fratricid", cum afirmă Ministerul rus al Afacerilor Externe, ci un război "de agresiune din partea Rusiei asupra tânărului stat moldovean, cu scopul de a-l dezmembra şi menţine în sfera de influenţă a Moscovei, (dar şi pentru) a-i utiliza teritoriul (cu o poziţie) geostrategică împotriva statelor europene şi NATO".

Pe de altă parte, reacţia Rusiei faţă de decorarea "grupului Ilaşcu" a fost "previzibilă", în opinia fostului deţinut politic, Andrei Ivanţoc, citat de ProTV Chişinău.

"Decretul (...) are scopul să justifice acţiunile naţionaliştilor în perioada războiului fratricid din 1992, de pe Nistru. Acţiunile criminale întreprinse de aceştia şi atrocităţile comise sunt chiar binecunoscute, iar martorii sunt vii", se arată în documentul postat pe site-ul Ministerului rus al Afacerilor Externe, cu privire la decretul emis de şeful statului moldovean, Mihail Ghimpu, privind decorarea "grupului Ilaşcu".

Membrii "grupului" au fost decoraţi cu Ordinul Republicii, "pentru contribuţia la mişcarea de eliberare naţională şi eroism în lupta pentru independenţa Republicii Moldova", adaugă postul de televiziune.

În acelaşi document, ministerul rus citează o plângere depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de către o cetăţeană rusă, al cărei soţ ar fi fost ucis de un membru al "grupului Ilaşcu".

Până în prezent, autorităţile de la Chişinău nu au răspuns afirmaţiilor diplomaţiei ruse.

Ilie Ilaşcu, Petru Godiac, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Tudor Petrov-Popa s-au numărat, în perioada 1990-1992, printre membrii rezistenţei româneşti a filialei din Tiraspol a Frontului Popular din Moldova. Aceştia se opuneau separării Transnistriei de Republica Moldova, considerându-se români.

Cu puţin înainte de finalul conflictului, la 2 iunie 1992, cei patru au fost arestaţi şi judecaţi pentru acte de terorism de un tribunal transnistrean. Ilie Ilaşcu a fost condamnat la moarte, Alexandru Leşco la 12 ani de închisoare, iar Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa au primit câte 15 ani de închisoare.

În urma presiunilor internaţionale, Ilie Ilaşcu a fost graţiat şi eliberat, după nouă ani de detenţie. În 2004, a fost pus în libertate şi Alexandru Leşco, la expirarea termenului de detenţie. În acelaşi an, după ce fusese sesizată de Ilie Ilaşcu, CEDO a condamnat R.Moldova şi Rusia şi a cerut punerea în libertate a ultimilor doi membri ai grupului. Tudor Petrov-Popa şi Andrei Ivanţoc au fost eliberaţi în iunie 2007.

Sursa: www.romanialibera.ro

sâmbătă, 7 august 2010

Osipov: Autorităţile de la Tiraspol nu ştiu cum să scape de dosarele fabricate lui Vardanean şi Cazac

Deţinuţii Ernest Vardanean şi Ilie Cazac, după aspectul lor fizic şi după condiţia psihică, sunt în limitele normale, susţin reprezentanţii misiunii OSCE în Moldova. În plus, autorităţile nu ştiu ce să facă şi cum să scape de cele două dosare fabricate.

Declaraţia aparţine vicepremierului Victor Osipov lansată în cadrul unui interviu pentru postul de radio Europa Liberă.

“Potenţialul maxim de provocare a fost utilizat în faza iniţială, iar la moment autorităţile de la Tiraspol nu cum să scape de cele două dosare fabricate, a declarat Osipov.

De asemenea, Osipov susţine că aşa-numiţii anchetatori de la Tiraspol nu mai au de lucru în aceste cazuri pentru că ele sunt fabricate. “Chişinăul face tot posibilul pentru a-i elibera”, a mai spus Victor Osipov.
Totodată, Osipov nu ştie când cei doi deţinuţi vor fi eliberaţi. "Când va fi acest moment, depinde exclusiv de alegerea făcută de autorii celor două dosare fabricate, în contextul tentativelor de a destabiliza situaţia, pentru a lansa judecarea cazurilor în cel mai potrivit, din punctul lor de vedere, moment", a conchis vice-premierul.
Menţionăm că, familiile celor doi tineri deţinuţi la Tiraspol sub acuzaţia de spionaj în favoarea Chişinăului susţin că în ultima vreme că nu au ştiri despre Ernest Vardanean şi Ilie Cazac. Soţia lui Vardanean, Irina, spunea că ultima oară când l-a văzut, la sfârşitul lunii trecute, arăta bolnav şi deprimat.
Sursa: Politik

marți, 3 august 2010

Comunicat de presă


Reprezentantul special al Preşedinţiei kazahe în exerciţiu a OSCE pentru conflicte îngheţate în vizită de lucru la Bucureşti

Ambasadorul Bolat Nurgaliyev, reprezentantul special pentru conflicte îngheţate al Preşedinţiei kazahe în exerciţiu (PiE) a OSCE, va efectua la data de 4 august 2010 o vizită de lucru la Bucureşti, la invitaţia secretarului de stat Bogdan Aurescu.

Cu acest prilej, cei doi oficiali vor trece în revistă evoluţiile recente şi perspectivele soluţionării conflictelor îngheţate din spaţiul OSCE, cu accent pe conflictul transnistrean.

Consultările de la Bucureşti au loc pe fondul intensificării acţiunilor internaţionale menite să identifice modalitatea optimă de reglementare a dosarului transnistrean. Totodată, consultările vor permite evaluarea perspectivelor identificării unor mecanisme eficiente pentru soluţionarea conflictelor îngheţate, în contextul dezbaterilor prilejuite de Summitul OSCE care va avea loc la Astana, în perioada 1-2 decembrie 2010.

Informaţii suplimentare:

Ambasadorul kazah Bolat Nurgaliyev, diplomat de carieră, a deţinut în perioada 2007-2009 funcţia de Secretar general al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai, iar din ianuarie 2010 a fost numit reprezentant special pentru conflicte prelungite al PiE kazahă a OSCE.

Conflictele îngheţate (sau prelungite) reprezintă una dintre temele prioritare asumate de Kazahstan ca PiE OSCE în anul 2010, alături de combaterea terorismului, problematica Afganistanului, cooperarea în domeniul transporturilor şi promovarea toleranţei.

Preşedinţia în exerciţiu a OSCE este deţinută în 2010, pentru prima dată în istoria Organizaţiei, de către un stat din Asia Centrală. Din Troica OSCE mai fac parte Grecia (PiE OSCE în 2009) şi Lituania (PiE OSCE în 2011).