Ilaşcu acuză Moscova că subminează soluţionarea conflictului transnistrean

Fostul deţinut politic la Tiraspol şi parlamentar în România, Ilie Ilaşcu, a acuzat Rusia că subminează eforturile de soluţionare a conflictului transnistrean "prin susţinere economică, diplomatică, militară şi informaţională" a Tiraspolului, relatează postul Europa Liberă în pagina electronică, transmite Mediafax.

Ilaşcu a lansat aceste acuzaţii într-o scrisoare adresată ministrului rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, publicată integral de cotidianul moldovean Ziarul de Gardă, în ediţia electronică. El răspunde astfel unui comentariu postat pe site-ul Ministerului rus al Afacerilor Externe, în care Moscova îşi exprima îngrijorarea faţă de evoluţiile politice de la Chişinău, susţinând că, prin gesturi ca decorarea lui Ilaşcu, preşedintele interimar moldovean, Mihail Ghimpu, "pune în pericol" soluţionarea conflictului din Transnistria.

Ilaşcu a fost decorat cu Ordinul moldovean al Republicii, alături de alţi combatanţi din timpul conflictului de pe râul Nistru, în 1992, de către şeful statului, Mihail Ghimpu.

Unica soluţie la conflictul din Transnistria, în opinia fostului deţinut politic şi parlamentar român, ar fi "plecarea de urgenţă a tuturor unităţilor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, conform înţelegerilor internaţionale".

Ilaşcu a mai afirmat că, în raioanele din estul Republicii Moldova, în 1992 nu s-a purtat un război "fratricid", cum afirmă Ministerul rus al Afacerilor Externe, ci un război "de agresiune din partea Rusiei asupra tânărului stat moldovean, cu scopul de a-l dezmembra şi menţine în sfera de influenţă a Moscovei, (dar şi pentru) a-i utiliza teritoriul (cu o poziţie) geostrategică împotriva statelor europene şi NATO".

Pe de altă parte, reacţia Rusiei faţă de decorarea "grupului Ilaşcu" a fost "previzibilă", în opinia fostului deţinut politic, Andrei Ivanţoc, citat de ProTV Chişinău.

"Decretul (...) are scopul să justifice acţiunile naţionaliştilor în perioada războiului fratricid din 1992, de pe Nistru. Acţiunile criminale întreprinse de aceştia şi atrocităţile comise sunt chiar binecunoscute, iar martorii sunt vii", se arată în documentul postat pe site-ul Ministerului rus al Afacerilor Externe, cu privire la decretul emis de şeful statului moldovean, Mihail Ghimpu, privind decorarea "grupului Ilaşcu".

Membrii "grupului" au fost decoraţi cu Ordinul Republicii, "pentru contribuţia la mişcarea de eliberare naţională şi eroism în lupta pentru independenţa Republicii Moldova", adaugă postul de televiziune.

În acelaşi document, ministerul rus citează o plângere depusă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de către o cetăţeană rusă, al cărei soţ ar fi fost ucis de un membru al "grupului Ilaşcu".

Până în prezent, autorităţile de la Chişinău nu au răspuns afirmaţiilor diplomaţiei ruse.

Ilie Ilaşcu, Petru Godiac, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco şi Tudor Petrov-Popa s-au numărat, în perioada 1990-1992, printre membrii rezistenţei româneşti a filialei din Tiraspol a Frontului Popular din Moldova. Aceştia se opuneau separării Transnistriei de Republica Moldova, considerându-se români.

Cu puţin înainte de finalul conflictului, la 2 iunie 1992, cei patru au fost arestaţi şi judecaţi pentru acte de terorism de un tribunal transnistrean. Ilie Ilaşcu a fost condamnat la moarte, Alexandru Leşco la 12 ani de închisoare, iar Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa au primit câte 15 ani de închisoare.

În urma presiunilor internaţionale, Ilie Ilaşcu a fost graţiat şi eliberat, după nouă ani de detenţie. În 2004, a fost pus în libertate şi Alexandru Leşco, la expirarea termenului de detenţie. În acelaşi an, după ce fusese sesizată de Ilie Ilaşcu, CEDO a condamnat R.Moldova şi Rusia şi a cerut punerea în libertate a ultimilor doi membri ai grupului. Tudor Petrov-Popa şi Andrei Ivanţoc au fost eliberaţi în iunie 2007.

Sursa: www.romanialibera.ro