Evgheni Şevciuk: “Inviolabilitatea formatului existent de menţinere a păcii, piatră de temelie în menţinerea stabilităţii”

“Din păcate, în Moldova chiar şi cu actuala guvernare, există din nou tendinţă ca de cînd au venit la putere noii politicieni, să nu ia în discuţie deciziile legate de relaţiile cu Transnistria sau să nu se îndeplinească acordurilor anterioare. Nu cred că este necesar să se repete experienţa cu predecesorii (guvernul comunist al lui Voronin – n.n.)”, a spus la 25 ianuarie deputatul în Parlamentul nistrean, preşedinte al Partidului Republican Obnovlenie/Renovarea, Evgheni Şevciuk, într-un interviu pentru agenţia rusă Regnum.
El a comentat, astfel, declaraţia vice-prim-ministrului Republicii Moldova, Victor Osipov, referitoare la declaraţia comună a preşedinţilor Republicii Moldova, Transnistriei şi Rusiei din 18 martie 2009, constatînd că partea moldovenească nu este în deplin acord cu cadrul procesului de negociere. Omul politic nistrean a reamintit că începutul operaţiunii de menţinere a păcii în Transnistria a fost hotărît în 1992, cînd preşedinţii Republicii Moldova şi Rusiei au semnat acordul cu privire la principiile de soluţionare paşnică a conflictului armat din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, în care părţile s-au angajat pentru încetarea focului, retragerea unităţilor armate şi prevenirea aplicării de sancţiuni şi blocade. “Acesta este documentul de bază ce a marcat începutul procesului de negocieri pentru soluţionarea paşnică a conflictului moldo-transnistrean şi care a servit drept fundament pentru noi acorduri. Acest acord a fost stabilit de formatul original al operaţiunii de menţinere a păcii pe malurile rîului Nistru. Orice modificare a acestor dimensiuni, distribuţia contingentului şi alte chestiuni legate de menţinerea păcii au fost subiect de discuţie în formatul Rusia-Moldova-Transnistria, ca prerogative la cel mai înalt nivel, cel prezidenţial”, a declarat liderul nistrean. “Declaraţia comună a preşedinţilor Rusiei, Transnistriei şi Moldovei semnată la 18 martie 2009, la Moscova, demonstrează dorinţa părţilor de a conveni cu privire la menţinerea păcii şi este o dezvoltare logică a acordurilor semnate anterior. Sînt sigur că un alt format de acorduri sau orice schimbări în formatul operaţiunilor de menţinere a păcii fără o decizie tripartită nu ar fi consecventă. Principalele obiective ale operaţiunii, cele de menţinere a păcii şi de prevenire a reluării fazei militare ale conflictului, dar şi de rol stabilizator pe malurile rîului Nistru este evidentă, iar declaraţia comună a celor trei preşedinţi confirmă inviolabilitatea formatul existent pentru soluţionarea politică finală. Această poziţie este piatra de temelie în menţinerea stabilităţii şi eu sînt sigur că trebuie să fie respectat de toate partidele, indiferent de situaţia internă a oricărei părţi aflate în conflict”, a spus parlamentarul. O incercare de a lega acordurile comune existente cu conducerea legitimă a propriei ţări, cu perioada alegerilor, cu frămîntări politice interne, creează motive serioase de îngrijorare şi nu constituie o bază constructivă pentru o consolidare a încrederii prin dialog. “Sistemul stabilit de reglementare a proceselor politice de pacificare, inclusiv cele internaţionale, nu sînt dependente de ciclurile electorale din fiecare stat. În conformitate cu această practică, procedura de efectuare a modificărilor în tratatele internaţionale ar trebui să fie reglementată în conformitate cu prevederile recunoscute de drept internaţional. În opinia mea, astfel de declaraţii ca cea a domnului Osipov, o persoană care nu e înzestrată cu puteri egale cu ale semnatarilor (preşedinţii de state – n.n.) adaugă noi incertitudini în spiritul de cooperare constructivă între părţi şi în menţinerea stabilitatăţii în regiune”, a concluzionat Evgheni Şevciuk. Reamintim că la 22 ianuarie viceprim-ministrul Republicii Moldova şi ministru al reintegrării, Victor Osipov, a afirmat că documentul semnat la 18 martie 2009 la Moscova “nu este considerat ca un acord complet în termen de negocieri şi este o manifestare a lipsei de experienţă a diplomaţiei moldoveneşti, aflată în legătură cu campania electorală de anul trecut din Moldova”.