Carte "Sterilet" de Carol Hârşan

Editura Scrisul Românesc
Preţt: 30 lei
Pentru comenzi, sunaţi la numărul 0785-638.930
sau trimiteţi un mail la adresa carte.sterilet@gmail.com
http://carte-sterilet.webs.com

sâmbătă, 26 decembrie 2009

Moscova riscă să piardă influenţa în Transnistria, în folosul Ucrainei

Svetlana Gamov, în "Nezavisimaia Gazeta", la 25 decembrie 2009
Pentru a contracara influenţa Moscovei în Transnistria, Kievul a recurs la un truc: la 28 decembrie, preşedinţii Viktor Iuşcenko şi cel interimar al Moldovei, Mihai Ghimpu, vor bate primul stîlp de frontieră pe malul stîng al Nistrului. Din acest moment începe procedura de demarcare a sectorului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, monitorizate de experţii UE. O sursă din administraţia de la Tiraspol a spus că acţiunea ar însemna începutul sfîrşitului pentru independenţa regiunii. La 24 decembrie, preşedintele Transnistriei, Igor Smirnov, a avut o întîlnire cu ministrul de externe ucrainean, Piotr Poroşenko, căruia i-a spus că “demarcarea frontierei moldo-ucrainene ar putea însemna pentru Transnistria izolarea sa completă de lumea exterioară”. El a spus pentru Nezavisimaia Gazeta că, fără Rusia, republica separatistă nu va supravieţui. Moscova a susţinut regiunea, în care locuiesc 150 de mii de cetăţeni nistreni care au şi cetăţenia rusă, pe care i-a sprijinit cu subvenţii consistente. În anul care trece (2009 – n.n.) nu s-au oprit fabricile numai datorită fluxurilor financiare din Rusia. Potrivit lui Smirnov, din cauza crizei bugetare, companii cum ar fi Combinatul Metalurgic din Rîbniţa au fost sprijinite prin acţiunile deţinute de omul de afaceri din Rusia, Alişer Usmanov, dar tot s-a redus volumul de comenzi.Prin urmare, mai puţini bani au venit la bugetul Transnistriei. Dar, cu toate acestea, plăţile sociale, inclusiv pensiile, administraţia locală le plăteşte în mod regulat, bineînţeles, cu veniturile încasate de la Moscova. Situaţia este perfect înţeleasă atît la Chişinău, cît şi la Kiev. Deci, cele două capitale au decis să fie de acord şi să lucreze împreună pentru a distruge jocul Kremlinului, chiar dacă Republica Moldova şi Ucraina s-au ghidat după motive diferite.Noii lideri din Moldova vor să rezolve rapid problema transnistreană, deoarece fără acest lucru este imposibilă integrarea în UE. Chişinăul a calculat că are o şansă reală de a intra în UE împreună cu ţările din Balcanii de Nord (Macedonia, Muntenegru, Serbia – n.n.). Şi Viktor Iuşcenko este mînat de dorinţa de a deranja Moscova, ultima şansă a sa înainte de alegerile din 17 ianuarie cînd mai poate avea noroc. De aceea, în conformitate cu o sursă a Nezavisimaia Gazeta din administraţia de la Tiraspol, la alegeri nu vor merge la vot cei100 de mii de cetăţeni ai Ucrainei care locuiesc în Transnistria. Faptul că în regiune nu se vor deschide secţii de votare e şi pentru că aşa a cerut Transnistria. Refuzul de astăzi are rădăcini adînci: în 2004, Transnistria a votat pentru Viktor Ianukovici, şi a venit la putere Viktor Iuşcenko. Astăzi, există şansa de a recupera. Potrivit sursei, cu cît Ucraina va delimita mai curînd frontiera cu Moldova sub supravegherea europeană, Transnistria, potrivit legislaţiei internaţionale, va rămîne pe teritoriul Republicii Moldova. Din acel moment, la graniţa cu Ucraina din Transnistria nu va trece nici o maşină cu marfă dacă nu va fi o rezoluţie de la Chişinău. De fapt, aceasta ar însemna sfîrşitul influenţei ruseşti în regiune, şi al Task Force dislocat (trupe ruseşti, OGRV, de pacificare şi de pază a depozitului de la Colbasna – n.n.), a declarat directorul Institutului de la Kiev, de Analiză Politică şi Studii Internaţionale, Serghei Tolstov. Cu toate acestea, demarcaţia frontierei va dura cel puţin trei luni, iar în acest timp, a atras atenţia expertul, o mulţime de lucruri se pot schimba. Inclusiv la Kiev, unde va fi un nou preşedinte. Acest lucru explică graba de sfîrşit de an a lui Iuşcenko privind frontiera. Serghei Tolstov a remarcat faptul că noua conducere a Ucrainei de după 17 ianuarie 2010 poate schimba poziţia în ceea ce priveşte Transnistria, care, pînă în 1940, a făcut parte din RSS Ucraineană, despre care se vorbeşte chiar şi astăzi, în satele ucrainene, conchide Nezavisimaia Gazeta.(Pe adresa online a Flotei 2017,
http://www.flot2017.com , la pagina principală puteţi citi un interviu cu Igor Smirnov, înregistrat la 24 decembrie).

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu