Peste o mie de transnistreni au primit gratuit asigurare medicală din Moldova

În lunile noiembrie şi decembrie 2010, la agenţia teritorială Varniţa a avut loc campania naţională moldovenească pentru asigurări de sănătate gratuite la care au fost primiţi 1342 de locuitori nistreni.

Potrivit Novîi Reghion, citînd din publicaţia de la Chişinău, Timpul, directorul agenţiei de asigurări, Ştefan Chimbir, a declarat că procesul de înregistrare a poliţei medicale pe cheltuiala Guvernului Republicii Moldova pentru transnistrenii cu cetăţenia Republicii Moldova, proces derulat în trei oraşe de graniţă cu Transnistria. Potrivit acestuia, titularii de poliţe de asigurare au posibilitatea de a primi consultaţii medicale gratuite, anumite medicamente, şi au dreptul la acces gratuit la orice instituţie medicală de pe teritoriul Republicii Moldova. Cel mai adesea ei folosesc serviciile Spitalului Clinic Republican şi Institutului de Cancer din Chişinău.

Pentru a obţine poliţa de asigurare, aceste categorii de persoane trebuie să trăiască în Transnistria şi să aibă cetăţenia Republicii Moldova, cu menţiunea că transnistrenii pot obţine cetăţenia Republicii Moldova plus asigurare, pînă la 31 martie pentru jumătate de preţ - de 1239 lei din preţul total de 2480 lei.

Menţiuni ale Ministerul Ucrainean de Externe legate de Transnistria

Ministerul Ucrainian de Externe a anunţat oficial că Kievul nu ia în considerare includerea părţii transnistrene în teritoriul ţării, relatează Anna Sergheevna pentru Novîi Reghion, la 29 martie a.c.

Purtătorul de cuvînt al ministrului Afacerilor Externe, Oleg Voloşin, a răspuns jurnaliştilor comentînd date de pe Wikileaks, cum că guvernul de la Chişinău ar fi gata să renunţe la RMN în cazul unificării Moldovei cu România.

"Contrar unor materiale, cum ar fi cele pe Wikileaks, am afirmat în mod repetat că Ministerul de Externe este pentru păstrarea intereselor Ucrainei şi menţinerea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Orice schimbare a frontierelor poate părea ipotetic avantajos pentru Ucraina, dar urmările pentru ţara noastră se pot transforma în probleme mari. Acesta este motivul pentru care Ucraina nu a recunoscut şi nu recunoaşte independenţa Kosovo, a Abhaziei şi Osetiei de Sud ", a declarat Voloşin reporterilor.

La întrebarea privind faptul că această atitudine înseamnă frica de a nu pierde Crimeea, oficialul a răspuns:

"Am spus că Ucraina este de părere că schimbarea frontierelor este contraproductivă. Noi credem că Ucraina este şi aşa o ţară destul de mare, şi nu există oportunităţi pentru dezvoltarea efectivă în alte condiţii", a spus Voloşin.

Sanatoriul din Kamenka - istorie şi sănătate

O istorie a celebrului Sanatoriu din Kamenka - Transistria, de la întemeiere pînă astăzi. Autori: A. Bîstrov si M. Baliţkaia, cu o contribuţie deosebită a jurnalistului Serghei M. Sandu.

Mircea Snegur consideră că diferendul de pe Nistru ar fi rezolvat dacă Rusia va înceta să susţină Tiraspolul

O posibilă soluţie a conflictului transnistrean poate fi acordarea de autonomie regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova, dar cu puteri mai largi decît cele care există în Găgăuzia, a sugerat într-un interviu pentru editia românească a agenţiei Novîi Reghion, primul preşedinte moldovean, Mircea Snegur.

Potrivit acestuia, "conflictul de pe Nistru s-ar rezolva de la sine, în cazul în care Rusia, care are multe trupe pe malul stîng al Nistrului, ar înceta să susţină autorităţilor de la Tiraspol”.

Snegur a subliniat că un acord de încetare a focului a fost semnat de el şi de preşedintele rus Boris Elţin, deci este evident că Moldova s-a luptat cu forţele armate ale Rusiei iar soluţionarea conflictului transnistrean depinde de poziţia Moscovei.

În acest caz, eşecul operaţiunii pentru restabilirea ordinii constituţionale în Transnistria revine comandanţilor unităţilor militare, care, conform lui Snegur, au transmis deformat ordinele lui.

"Acum, toate pietrele au căzut în cap lui Snegur. Cum aş putea da ordinul să se retragă în 1992? Preşedintele controlează situaţia prin trimişii săi, prin generalii pe care i-a stabilit ", a spus el. Primul Preşedintele al Republicii Moldova a mai spus că el crede că alianţa de guvernămînt actuală şi liderii săi vor găsi o cale de ieşire din această situaţie, altfel, politicienii ar pierde încrederea cetăţenilor şi riscul de a reveni la haos va fi real”.

Activele ''Moldovagaz'' precum şi alte datorii pentru combustibilul livrat vor fi împărţite între Chişinău şi Tiraspol

Activele companiei Moldovagaz vor fi împărţite între Republica Moldova şi regiunea transnistreană, precum şi datoriile la gaz ale Chişinăului şi Tiraspolului. Ca ministru al Economiei al Moldovei, Valeriu Lazăr a făcut propunerea în cursul reuniunii a XII-a a comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică. Ca rezultat, Moldova va opera două contracte separate şi, în consecinţă, datoriile totale pentru gazul consumat în Moldova sînt, de asemenea, divizate, anunţă agenţia MOLDNEWS.

"În cadrul consultărilor dintre guvern şi Gazprom, am stabilit principiile planului de restructurare. Am ajuns la un acord care se va permite divizarea activelor, ceea ce există deja de facto, şi va exista şi de jure. Acest lucru înseamnă că activele din industria gazului, situat pe malul drept vor fi transformate într-o companie separată şi conductele de gaze, care sînt controlate de către transnistreni, de compania Tiraspoltransgaz vor fi, la rîndul lor, proprietate separată. Vor fi două companii din Moldova -. Moldova- pe malul drept şi Tiraspoltransgaz. În cadrul acestei separări partea transnistreană va prelua şi datoriile aferente", a spus el.

Potrivit ministrului, în această situaţie, Chişinăul va trebui să plătească doar 319 milioane de dolari din datoriile proprii, iar pe malul stîng trebuie să aibă loc discuţii separate cu Gazprom pentru a găsi modalităţi de achitare a datoriei de peste 2,5 miliarde de dolari.

"Sîntem în faza de un plan concret pentru a pune în aplicare această decizie şi nu este uşor, deoarece solicită nu numai relaţiile dintre guvernul de la Chişinău şi Gazprom, dar şi pe cele cu autorităţile transnistrene”.

Ministrul nu a explicat modul în care se ia în considerare o astfel de mişcare în contextul de acordare a dreptului de independenţă a Transnistriei, de politică economică externă caracteristică unui stat suveran şi recunoscut, conchide MOLDNEWS.

În Transnistria va fi creat un Parlamentului Tinerilor

În Republica Moldoveneasca Nistreană va fi creat Parlamentul Tinerilor cu scopul atragerii tinerilori la viaţa socială şi politică. Acest lucru a fost anunţat la 22 martie a.c. la o reuniune a Prezidiului Sovietului Suprem (Parlamentul local – n.n.). Anatoli Kaminski, preşedintele Prezidiului, a spus că statutul a fost deja elaborat, membri putînd deveni cetăţeni ai republicii cu vîrsta între 14-30 de ani.

"Am decis să continui această muncă - de a pregăti cadre tinere de politicieni pentru viitor. Aceasta este o bună educaţie şcolară pentru o poziţie activă, pregătind elementele de bază pentru acţiuni civice pre-parlamentare ", a spus el.

Potrivit vorbitorului, joia viitoare va avea loc o întîlnire de organizare şi de întemeiere oficială a unui Parlament al Tinerilor, la care vor participa reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret din republică. Parlamentul Tinerilor la Consiliul Suprem va avea legislaturi de doi ani.

Valerian Tulgara a indemnat transnistrenii să fie vigilenţi

Guvernele din România şi Republica Moldova se vor întîlni în cadrul unei reuniuni comune în luna iunie. Un astfel de anunţ a fost făcut miercuri 16 martie, de ministrul român de externe, Teodor Baconschi, după o întîlnire cu viceprim-ministrul şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă.

Legat de aceasta, Valerian Tulgara, preşedintele Uniunii moldovenilor din Transnistria a declarat:

”În opinia mea, o astfel de reuniune comună a guvernelor, nu are nimic de-a face cu începutul procesului de unificare dintre Republica Moldova şi România, deşi, acesta este deja un fapt incontestabil, că de facto o astfel de acţiune avînd loc, de jure el poate fi recunoscut scurt timp mai tîrziu. Am cerut în mod repetat, şi continui să repet caracterul de insolvabilitate a combinării celor două, radicalii de la Chişinău şi statul român. Cu toate acestea, realitatea de astăzi demonstrează exact contrariul. Iar o dovadă în acest sens este planificarea în luna iunie a reuniunii comune a Guvernelor Republicii Moldova şi României, partea română iniţiind un forum economic avînd în vedere interesul extrem de ridicat din România pentru procesul de privatizare a proprietăţii de stat din Moldova. În aceste condiţii, „considerăm că fiecare dintre cetăţenii noştri ar trebui să acorde o atenţie specială la promisiunile elocvente din Moldova şi România, şi nu uitaţi că în cazul în care salteaua e moale, uneori este greu să dormi”, a încheiat Tulgara.

In Transnistria a fost creată o nouă organizaţie neguvernamentală

La 19 martie in Palatul Culturii din Tiraspol a fost creată o nouă mişcare publică social-patriotică denumită "Recunoaşterea". Iniţiativa a aparţinut mişcărilor de tineret "Tinerii energici" şi comunităţii Studentii Transnistriei. Anul trecut, acestea au semnat un acord de cooperare care a devenit preludiul creării acestei noi structuri, noua mişcare fiind înregistrată la 3 februarie a acestui an.

Desigur, o primă întrebare priveşte chiar denumirea noii organizaţii. Ca preşedinte al “Recunoaşterea” ("Confessions"), Elena Slyadneva ne-a declarat: "mişcarea social-patriotică liberă, "Recunoaşterea", acordă prioritate promovării recunoaşterii internaţionale a Republicii Moldovemeşti Nistrene prin intermediul diplomaţiei publice, printr-o serie de programe şi proiecte care vizează consolidarea imaginii pozitive a RMN. Cele două organizaţii unite într-o "recunoaştere" au contacte puternice pe termen lung, cu mişcări de tineret din Rusia, Ucraina şi Belarus, precum şi cu persoane şi grupuri de deputaţi din parlamentele acestor state”.

Pînă în prezent, conform Elenei Slyadneva, “organizaţia reuneşte peste 150 de persoane, activînd cu sprijinul tinerilor. Noi credem că activiştii noştri sînt maturi şi pot lua parte la viaţa socială şi politică. Avem planificate o serie de evenimente majore, cum ar fi conferinţe, mese rotunde, iar membrii noştri sînt deja implicati în structuri ca şi Consiliul oraşului Tiraspol. Noi promovăm termenii de educaţie patriotică de tip modern a tinerilor, cooperarea acestora cu alte organizaţii şi educarea tinerei generaţii în tradiţia ortodoxiei prin eparhia Tiraspol-Dubăsari a Bisericii Ortodoxe Ruse "- a explicat presei Elena Slyadneva.

Consiliul de Administratie al mişcării "Recunoaşterea" include mai mulţi membri ai Sovietului Suprem al Transnistriei (Parlamentul local – n.n.), de la partidul "Renovarea" (de opoziţie antismirnovistă – n.n.) şi este condusă de un reprezentant al aceluiaşi partid, preşedintele comisiei parlamentare cu privire la asociaţiile publice, sport, politica de informare şi de tineret Viaceslav Tobuh. Dar, în ciuda acestui fapt, conform Elenei Slyadneva, noua mişcare socială nu este un apendice al tinerilor de vreo forţă politică.

"Noi nu avem de gînd să ne alăturăm nici unui partid politic şi să devinim aripa sa de tineret. Da, este posibil să participam împreună la unele evenimente, dar în acelaşi timp, vom rămîne o mişcare publică independentă", a declarat preşedinta mişcării. Menţionăm că pentru calitatea de membru există restricţii de vârstă.

Uniunea Europeană va discuta problema unor măsuri restrictive împotriva autorităţilor transnistrene

La 21 martie a.c., Miniştrii de externe ai UE au discutat despre sancţiunile economice împotriva regimului libian, dar potrivit agenţiei Novîi Region, împreună cu problema libiană, la capitolul 27 al programului ministerului european al Afacerilor Externe a fost discutată şi aprobarea de “noi sancţiuni împotriva persoanelor fizice asociate cu regimul din Belarus Alexander Lukaşenko pentru reprimarea continuă împotriva deţinuţilor politici”.

Un alt aspect al reuniunii a fost dedicat adoptării de sancţiuni împotriva autorităţilor transnistrene, descrisă ca fiind "o regiune contestată între Republica Moldova şi Rusia".

Conform agenţiei Novîi Reghion în septembrie anul trecut, Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene a decis să prelungească pînă la 30 septembrie 2011 "măsurile restrictive" de gestionare a Transnistriei, constînd în interdicţia asupra liderilor transnistreni de a intra pe teritoriul UE.

În informaţiile postate pe site-ul oficial al Consiliului, s-a constatat că aceeaşi decizie suspendă aceste măsuri restrictive pentru o perioadă de 6 luni - pînă la 31 martie 2011. Astfel, Consiliul UE a sperat, în special, să contribuie la progresul unei soluţii politice între Republica Moldova Transnistria.

"La sfîrşitul perioadei de suspendare a măsurilor restrictive Consiliul va examina aplicarea lor în continuare, în funcţie de evoluţia lucrurilor în zonă", se spune în document.

Pentru prima dată, Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene a impus restricţii privind acordarea vizelor pentru conducerea superioară a Transnistriei, în februarie 2003, spunînd că "liderii transnistreni sînt reticenţi în a sprijini eforturile comunităţii internaţionale pentru o soluţionare paşnică între Republica Moldova şi Transnistria”.

Tiraspol - capitala Republicii Moldoveneşti Nistrene

Acesta este cel mai mare oraş din ţară, cu o populaţie de aproximativ 160 de mii de oameni. Numele oraşului provine de la cuvintele greceşti Tiras (Nistru) şi polis (oraş). Pînă în 1795, Tiraspol a fost centrul zonei Ociakovo, iar din 1806 el a devenit un oraş capitală de district din provincia Kherson.

Cu anexarea Basarabiei în 1812 şi alipirea cu statutul de autonomie în 1828, importanţa militară a oraşului scade cu anul 1835, cetatea Tiraspol continuă să evolueze, acum ca centru de judeţ, cu funcţii mai ales administrative şi comerciale.

Primul război mondial a oprit dezvoltarea orasului. La începutul anului 1918, Basarabia a fost anexată la România şi rîul a devenit o linie de demarcaţie. Oraşul în mod repetat, a trecut din mînă în mînă şi, în final, brigada de cavalerie Kotovski stabileşte aici puterea bolşevicilor. De la 1929 la 1940. Tiraspolul a fost capitala RSSA a Moldovei, în URSS.

În timpul Marelui Război pentru Apararea Patriei, autorităţile române au creat în teritoriile ocupate între Nistru şi Bugul de Sud un guvernator Transnistria, al cărui centru a fost iniţial la Tiraspol, ocupat la 10 august 1941. La 12 aprilie 1944 la Tiraspol s-au lansat trupele Armatei Frontului al treilea ucrainean, comandate de generalul Şarohin.

În primul deceniu de după război a continuat perioada de recuperare şi reconstrucţie şi a început formarea de noi industrii - maşini şi industria uşoară. Dezvoltarea industrială a schimbat faţa oraşului, iar în 1970 populaţia de la Tiraspol a trecut de 100 de mii de oameni. Tiraspol s-a dezvoltat dinamic, pînă la sfîrşitul anilor 1980. Ratele ridicate ale producţiei industriale, construirea de noi facilităţi industriale şi de infrastructură au ferit de inundaţii populaţia.

La 2 septembrie 1990, în urma unui referendum, este proclamată Republica Moldovenească Nistreană. Conform constituţiei sale, Tiraspolul este capitala republicii. Într-o perioadă scurtă de timp, s-au creat diferite structuri pentru noul guvern independent. Conflictul militar din 1992 a exacerbat statutul de sărăcie socio-economică din Transnistria, şi din Tiraspol, în special. În ciuda dificultăţilor mari, Tiraspolul este în curs de dezvoltare cu succes ca şi capitală a Transnistriei, şi dobîndeşte treptat caracteristicile de oraş european.

Conform ultimului recensămînt, populaţia de la Tiraspol a fost 159163 de oameni: populaţia urbană – 158.069 de oameni, populaţia din mediul rural - 1094 persoane; bărbaţi - 72 240 de persoane. (45,4%), femei - 86923 de persoane (54,6%).

Compoziţia etnică este dominată de ruşi - aproximativ 42%, din ucraineni - în jur de 33%. Moldovenii alcătuiesc 15%, iar alte naţionalităţi (bulgari, belaruşi, şi evrei) - 10%. În 1926 populaţia a fost 29700 de oameni, inclusiv în rusă - 54,8%, evrei - 29,4%, în timp ce moldovenii - 1,4%.

În Transnistria, o mulţime de tineri şomeri

În primele două luni ale acestui an situaţia pe piaţa muncii din raionul Slobozia din Transnistria s-a înrăutăţit,crescînd rata şomajului, informează corespondentul agenţiei Novîi Reghion,Irina Olga Delisova.

Natalia Koval, specialist principal în dezvoltarea pieţei forţei de muncă şi de analiză a muncii Centrului Regional de ocuparea forţei de muncă constată faptul îngrijorător al numărului mare de tineri care vin pentru asistenţă în găsirea unui post adecvat. În structura populaţiei de şomeri din raion prevalează femeile.

Koval a remarcat faptul că anul trecut „au fost adoptate amendamente la legislaţia cu privire la termenii şi condiţiile înregistrării cetăţenilor la centrul de ocuparea forţei de muncă, astfel că o persoană va fi radiată din evidenţe după prim refuz de muncă sau de participare la lucrări publice sau cursul de reconversie profesională", a explicat ea. Situaţia este similară şi în celelalte raioane ale Transnistriei.

Majoritatea transnistrenilor regretă colapsul Uniunii Sovietice

Un studiu efectuat în Transnistria relevă faptul că 67% din cetăţenii zonei ar dori ca Uniunea Sovietică să existe şi azi, dacă s-ar face referendum privind conservarea URSS, informează Inna Kramarenko de la Novîi Reghion, citînd un studiu realizat de centrul independent analitic "New Age".

Tinerii din Transnistria regretă colapsul Uniunii Sovietice în proporţie de 38,5% din respondenţi, în timp ce numărul de pensionari a fost 75,3%, iar cel al persoanelor de vîrstă mijlocie, în proporţie de 61,6%.

58% din respondenţi consideră că prăbuşirea URSS ar fi putut fi evitată, iar 27,4% cred că dispariţia statului sovietic a fost inevitabilă.

La 20 de ani după colapsul URSS, 26,6% dintre transnistreni se consideră parte a "poporul sovietic", iar 47,7% dintre respondenţi au numit sistemul dinainte de 1990 „sistemul politic sovietic cel mai bun."

Sondajul a fost realizat în 16 localităţi din Transnistria, pe un eşantion de 724 persoane.

Dispariţia URSS nu e regretată numai în Transnistria, arată sociologii, ci şi de mai mult de jumătate dintre ucraineni (54%) ce cred că "ar fi mai bine în cazul în care URSS ar fi fost menţinută în continuare”. În Moldova, dispariţia Uniunii Sovietice e regretată de 49% din populaţie, iar 52% din respondenţi consideră că "prăbuşirea Uniunii Sovietice afectat negativ dezvoltarea în continuare a Republicii Moldova."

Reamintim că într-un referendum din 17 martie 1991, 98,3% din locuitorii din Transnistria şi Găgăuzia, 96% din Crimeea, 70,2% din populaţia ucraineană, 70,6% din populaţia Rusiei ca un întreg şi 76.43% din cetăţenii Uniunii Sovietice ar fi preferat să păstreze Uniunea Sovietică sub formă de federaţie de republici suverane.

Înfiinţarea Consiliului Coordonator de Luptă Împotriva Corupţiei şi a Criminalităţii în Transnistria

Preşedintele Transnistriei, Igor Smirnov, a semnat, la 14 martie, Decretul privind aprobarea Consiliului Coordonator de pe lîngă Preşedinţia RMN privind lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei, anunţă Alexandr Komarov de la "Noua Regiune". În conformitate cu textul decretului publicat pe site-ul oficial al preşedintelui, scopul Consiliului Coordonator va fi "de a dezvolta coordonarea guvernului şi a autorităţilor locale de ordine publică, de îmbunătăţire a luptei împotriva criminalităţii şi corupţiei."

Funcţiile Consiliului includ aplicarea actelor juridice de îmbunătăţire a combaterii criminalităţii şi corupţiei, îmbunătăţirea eficienţei organismelor de profil etc. Consiliul pregăteşte avizele experţilor şi reglementările legate de lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei în Transnistria.

Consiliul Coordonator pentru lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei include şefii de agenţii de securitate, ministrul Educaţiei, Ministerul Public, preşedintele Comitetului Naţional al Vămilor şi şefii administraţiilor din oraşele şi regiunile Transnistriei. Consiliul este condus de preşedintele RMN, iar funcţiile consiliului sînt atribuţii ai Procurorului Republicii.

Decretul prevede ca acest Consiliul Coordonator să aibă reuniuni cel puţin o dată pe trimestru.

Pensionarii nistreni vor primi supliment la pensie din fond rusesc în primul trimestru din 2011

Indemnizaţiile de pensii din surse regenerabile transnistrene sprijinite de ajutorul umanitar rusesc vor fi acordate şi în 2011, informează Novîi Reghion.

Ştirea a fost confirmată la Tiraspol, la o conferinţă de presă, în urma vizitei la Moscova a preşedintelui Consiliului Suprem al RMN, Anatoli Kaminski.
El a menţionat că la sfîrşitul lunii martie va fi primită finanţarea pentru trimestrul II şi de la 1 aprilie încep plăţile către pensionari la nivel de 450 ruble nistrene. De la 1 ianuarie 2012, pensiile vor fi majorate cu 150 de ruble.
În plus, Transnistria va primi trimestrial fonduri pentru a îmbunătăţi alimentaţia în instituţiile de învăţămînt şi cele medicale.
Kaminski a discutat la Moscova şi posibilitatea de a furniza credit tehnic pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a sectorului agricol din Transnistria. La 28 martie este planificată o întîlnire extinsă cu privire la dezvoltarea agrobusiness-ului. Fondurile proprii pentru dezvoltarea sectorului în Transnistria nu sînt suficiente, astfel încît creditele sînt necesare.
Reamintim că în 2008 - 2009 ajutorul pentru dezvoltarea agriculturii din partea Federaţiei Ruse a fost de 214 milioane ruble ruseşti.
"Acest lucru a permis achiziţionarea de maşini şi echipamente moderne de cultivare si prelucrare a produselor, de dezvoltare a grădinilor noi şi a viilor, iar aproximativ 70 de milioane de ruble au fost deja recuperate şi trimise pentru re-creditare". Kaminski a mai spus că în întîlnirile sale cu partenerii ruşi el a ridicat problema aprovizionării cu produse transnistrene a pieţelor din Rusia, inclusiv prin intermediul achiziţiilor publice şi a discutat problemele întreprinderilor nistrene care sînt deţinute de către reprezentanţii de afaceri ruşi, ca în cazul Combinatului Metalurgic de la Rîbniţa, fabrica de ciment Rîbniţa sau ZAO Moldavcabel. Vorbind despre iniţiativa strategiei de dezvoltare a Transnistriei pînă în 2025, Kaminski a spus că şeful Administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narîşkin, a luat această propunere ca pozitivă şi imediat a convocat o întîlnire cu reprezentanţi ai unor centre de cercetare din Rusia care să lucreze împreună la acest subiect. Preşedintele parlamentului transnistrean a subliniat că dezvoltarea acestui proiect va fi finanţată de Federaţia Rusă. El a mai spus că a discutat această iniţiativă cu preşedintele Igor Smirnov care şi-a anunţat cooperarea deplină.
În cadrul întrevederii cu şeful Dumei de Stat a Rusiei, Boris Grazlov, Anatoli Kaminski a discutat propunerea de înfiinţare a comisiei Dumei, de cooperare cu Transnistria, iniţiativă aprobată de preşedintele parlamentului rus. Urmează încheierea de contracte de cooperare între comisii ale Consiliului Suprem al Transnistriei şi Duma de Stat.
"Sînt destul de mulţumit de întîlnirile din Rusia, şi cel mai important lucru, am primit asigurări că Rusia va continua să sprijine efectiv Transnistria", - a spus Kaminski.

Anatoli Kaminski: strategia de dezvoltare calitativă va determina viitorul Transnistriei

La Tiraspol a fost organizat de către Consiliul Suprem al RMN o masă rotundă pentru a discuta despre necesitatea unei strategii pe termen lung a Transnistriei, informează Dmitri Matveev de la agenţia Novîi Reghion.

În

deschiderea mesei rotunde, vorbitorul Anatoli Kaminski a spus că Transnistria trebuie acum să stabilească ce ar trebui făcut pentru a rezolva problemele acute din republică, în domeniile economiei, societăţii civile, politicii interne şi externe. Pentru aceasta trebuie să dezvolte o strategie de dezvoltare pînă în anul 2025.

El a menţionat că deja a fost cooptat să participe la această lucrare Fundaţia pentru cercetare strategică al Institutului rus de Dezvoltare Urbană, de Investiţii şi Dezvoltare, Institutul de Economie şi Legislaţie.

Preşedintele Parlamentului (Sovietul Suprem) a reamintit că în ultimul timp în ţară sînt active modificările la Constituţie, de stabilire a Guvernului şi introducere a funcţiei de prim-ministru şi perfecţionarea sistemului electoral.

"Cred că principalul lucru nu este o întrebare îngustă - cine are mai multe puteri, ci că, în cele din urmă, fiecare cetăţean va beneficia de pe urma acestor schimbări. Va depinde de înţelegerea modului în care dorim să dezvoltăm ceea ce vrem să vedem ca viitor al Transnistriei ", a declarat preşedintele parlamentului.

"Acesta este principalul motiv pentru introducerea unor amendamente la Constituţie. În funcţie de cît de bine putem trece la planificarea strategică şi de gestionare a statului, viitorul Transnistriei ca un întreg şi fiecare dintre locuitorii săi vor avea de cîştigat. Şi pentru a rezolva această problemă, vom începe o discuţie publică cu privire la strategia de dezvoltare a Transnistriei ", a spus el.

Kaminski a numit între principalele probleme ale statului, la soluţia cărora lucrul trebuie să înceapă imediat, fluxul forţei de muncă, realizarea cunoştinţelor şi competenţele lor dincolo de ţară (studii în străinătate – n.n.), procese care se încadrează în standardele de viaţă valorizate pozitiv, dar şi insuficienţa veniturilor statului pentru a asigura realizarea funcţiilor în întregime, o creştere constantă a deficitului bugetar şi lipsa de mecanisme pentru a reduce cheltuielile guvernamentale, reducerea resursele proprii, dependenţa de împrumuturi, ceea ce duce la o creştere a obligaţiilor interne şi externe ale statului.

"Abordarea fragmentată a problemelor sistemice nu poate rezolva problema principală - îmbunătăţirea calităţii vieţii. Astfel de abordări nu stabilesc condiţiile pentru o creştere durabilă a economiei ca întreg ", a declarat şeful Consiliului Suprem.

La rîndul său, vicepreşedintele Mihail Burlă a remarcat în discursul său că "ţara are nevoie de o analiză profesională pentru a înţelege de ce parametri e nevoie pentru a schimba legea. Avem nevoie de a defini obiective clare şi să ne concentrăm pe ele. Datorită nerecunoaşterii, trebuie să decideţi cum să reducem impactul proceselor negative, şi pentru asta avem nevoie de ajutorul experţilor ruşi ", - a spus el.

Potrivit preşedintelui Fondului Rus "Recunoaşterea", Vladimir Frolov, în prezent soluţiiile de recunoaştere pot consta în integrarea Transnistriei la Rusia sau Ucraina, dar şi în reintegrarea cu Republica Moldova – toate acestea sînt puţin probabile. El crede că perspectiva de recunoaştere a independenţei Transnistriei e reală, prin urmare, "rămîne de elaborat scenariul republicii în termen lung de recunoaştere”. "Acum, pentru Transnistria, calea efectivă e cea a recunoaşterii economice treptate, dar acest lucru necesită modernizarea politică, economică şi socială", - a spus el.

Participanţii la masa rotundă au adoptat o rezoluţie de susţinere a strategiei de dezvoltare a Transnistriei cu participarea largă a organizaţiilor societăţii civile şi a instituţiilor publice de guvernare. S-a decis colaborarea concretă între deputaţi, comunitatea ştiinţifică şi cea de afaceri pentru a crea strategii pînă la orizontul anul 2025. La masa rotundă au participat, de asemenea, ministrul Economiei PMR, Elena Cernenko, directorul Centrului Rus de cercetare strategică pe politică economică, Zaharcenko Igor, un expert de conducere al Departamentului pentru cooperare cu regiunile, ain cadrul Centrului, Pavel Cistyakov, directorul adjunct al Institutului Rus de dezvoltare urbană şi Promovare a Investiţiilor, Serghei Tkacenko, Directorul Fundaţiei „Recunoaşterea”, Elena Miskova, şeful dezvoltării strategice a regiunilor din Rusia, Institutul de Economie şi de drept, Ignatieff Paul, parlamentari, reprezentanţi ai organizaţiilor publice.