Transnistria, pe agenda moldo-rusă

Ministrul de Externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, aflat în vizită la Moscova a insistat asupra reluării neîntârziate a negocierilor pe tema crizei transnistrene, întrerupte acum cinci ani. Dosarul este unul extrem de spinos, iar până acum nu a fost găsită o soluţie.

Corespondentul RFI la Chişinău, Corneliu Rusnac

În cadrul întrevederii cu omologul său rus, Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă a spus că discuţiile informale în problema transnistreană, care au loc cu regularitate în ultimii ani ar trebui să obţină statutul de negocieri oficiale.

"Este timpul să renunţăm la consultările informale şi să trecem la negocieri oficiale. Suntem interesaţi să discutăm acest proces dificil, dar necesar de reglementare a conflictului transnistrean şi sperăm că Rusia va avea şi pe viitor un rol constructiv la aceste tratative", a subliniat ministrul de Externe al Republicii Moldova.

La rândul său, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov a spus că Moscova "şi-ar dori să ajute la avansarea procesului de reglementare în direcţia dorită".

Negocierile pe tema conflictului transnistrean au fost întrerupte în februarie 2006. Aceste discuţii se desfăşoară în cadrul aşa-numitului format 5+2, format care oficial este în vigoare şi în prezent. Din el fac parte Chişinăul şi Tiraspolul, ca părţi implicate în conflict, Rusia, Ucraina şi OSCE ca mediatori şi Uniunea Europeană şi Statele Unite ca observatori.

Corespondentul RFI la Chişinău, Corneliu Rusnac, l-a întrebat pe expertul în problema trasnistreană, Radu Vrabie, ce şanse există ca aceste negocieri, întrerupte încă în 2006, să fie reluate în timpul apropiat.

Chişinău, Corneliu Rusnac

Sursa: www.rfi.ro

Este posibil compromisul între Rusia şi Occident?

Problema transnistreană - sub control a experţilor ruşi şi germani.

"Acordul de a transforma misiunea de menţinere a păcii în regiunea transnistreană, într-o organizaţie internaţională ar ajuta Moscova să consolideze încrederea în relaţiile cu UE. Dar, în acelaşi timp, ar ajuta UE să elimine ultima piesă a Războiului Rece la Bruxelles, numind aici nerecunoscuta republică de pe Nistru. Asta spun experţii europeni", a spus Svetlana Gamova în Nezavisimaia Gazeta. Publicaţia rusă notează că ministrul de externe Lavrov a promis „compromisuri în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii de pe Nistru”.

În timpul recentei întîlniri cu ministrul de externe al Republicii Moldova, Iurie Leancă, Lavrov a declarat că Rusia este în favoarea schimbării formatului operaţiunii de menţinere a păcii în Transnistria. Şi a adăugat: "Acum întrebarea este cum să găzduieşti o prezenţă internaţională cu sarcini specifice care ar fi diferite, nu doar de a menţine pacea între părţi. În conformitate cu provocările viitoare, avem în vedere statutul special al Transnistriei, în cadrul unui singur stat, cu regim de neutralitate al Republicii Moldova." Această condiţie este stabilită în acordul de pace semnat de Rusia şi Moldova în 1992 şi apoi în acordurile tripartite - cu participarea de partea transnistreană ", scrie publicaţia citată. "Este prea devreme pentru a trage concluzii finale, dar tendinţa este acum vizibilă, mai ales pe fundalul evenimentelor din Libia, Medvedev nu vrea să se certe cu Occidentul. În cazul în care Moscova are un plan, cum a anunţat Lavrov, aceasta înseamnă punerea în aplicare a acordului Merkel-Medvedev unde se înregistrează progrese", a spus şeful Consiliului German pentru Relaţii Externe, Alexander Rahr, citat de publicaţie.

"Medvedev nu vrea fronturi critice în Occident şi face un pas decisiv spre atenuarea din Transnistria. Dacă este aşa, declaraţia lui Lavrov devine clară", a sugerat Rahr. Dar, în orice caz, a mai spus expertul, decizia privind Transnistria este necesar a se potrivi cu poziţia Ucrainei, care nu este indiferentă faţă de regiune şi de la care, de asemenea, depind de o mulţime de factori. În opinia sa, decizia cu privire la modificarea formatului de menţinere a păcii ar putea însemna renunţarea de către Rusia a dorinţei de a influenţa covîrşitor această regiune, lucru din nou în favoarea Occidentului ", scrie Nezavisimaia Gazeta.

Transnistria consideră că forţele de menţinere a păcii trebuie să fie prezente pînă la crearea unui sistem solid de garanţii de securitate

“Fortele de menţinere a păcii trebuie să rămînă în Transnistria pînă la stabilirea disponibilităţii garanţiilor în cadrul unor soluţii non-militare”, a afirmat preşedintele RMN, Igor Smirnov, comentînd pentru ziarul "Nezavisimaia Gazeta”, în ajunul reuniunii miniştrilor de externe ai Rusiei şi Moldovei, Serghei Lavrov şi Iurie Leancă.

Smirnov a subliniat, de asemenea, că aceasta e şi condiţia cerută "pentru a obţine unele progrese prevăzute expres la întîlnirea din 2009 între Dmitri Medvedev şi preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin.

Liderul transnistrean a menţionat că între timp progrese notabile în procesul de pace s-au făcut, dar în paralel cu creşterea neîncrederii în partea moldovenească, mai ales pe fundalul de consolidare a ceea ce analiştii locali au numit “perspectiva românească".

"Voronin a convenit cu Dmitri Medvedev nefolosirea forţei în regiunea unde locuiesc 150.000 cetăţeni care dispun şi de cetaţenia rusă şi mi-a promis că Rusia îi va proteja dacă este nevoie. Noi credem în aceste afirmaţii”, a declarat preşedintele RMN.

Moldova consideră că operaţiunea de pacificare s-a epuizat şi trebuie înlocuită de o misiune internaţională de observatori civili. Experţii cred că adevăratul scop al Guvernului Republicii Moldova e de a face eforturi pentru a elimina prezenţa militară rusă în regiune, care împiedică ţara să se îndrepte spre integrarea în UE.

Transnistria insistă asupra recunoaşterii internaţionale a independenţei sale şi pentru a permite negocierea posibilei construcţii a unui stat comun doar pe baza a doi subiecţi egali şi sub rezerva dezvoltării unui mecanism de garantare a înlăturării forţei între părţi.

Wikileaks: Traian Băsescu a insistat pe lîngă Vladimir Putin, în 2005, cu privire la includerea României în formatul de negocieri privind reglementare

Bucureşti, 30 martie (cf. Novîi Reghion, Serghei Vulpe) - În 2005, preşedintele Traian Băsescu a cerut lui Vladimir Putin includerea României în formatul de negocieri existent. Agenţia nistreană citează HotNews, conform căreia, în timpul vizitei sale la Moscova la 14-15 februarie 2005, preşedintele Traian Băsescu a indicat direct lui Vladimir Putin dorinţa de a extinde formatul de negocieri privind reglementarea conflictului transnistrean ca să includă şi Bucureştiul.

Băsescu a declarat lui Putin că locul Bucureştiului ar trebui să fie la masa de negocieri pentru că "Transnistria ameninţă stabilitatea regională şi reprezintă un paradis sigur pentru crima organizată, care pătrunde în România.

Diplomaţii americani au transmis la Washington informaţia conform căreia, ministrul român de Externe, Ungureanu, guvernul român a văzut în dorinţa de a extinde formatul de negocieri un nou elan la dialogul ce stagnează.

De asemenea, preşedintele român şi-a exprimat opinia sa cu privire la cooperarea regională în zona Mării Negre, zonă în care "este în cauză traficul de arme, droguri şi contrabandă de altă natură”.

Preşedintele rus a sugerat în răspuns crearea unor unităţi navale comune, formate din navele ţărilor de coastă, care ar acţiona în mod concertat împotriva crimei organizate în Marea Neagră, se spune în telegramele ambasadei SUA.

Băsescu a declarat, de asemenea, lui Putin despre posibilitatea deschiderii unei baze militare americane permanente în România, subliniind că acest lucru nu ar trebui să fie interpretat ca un semn de ostilitate faţă de Rusia.

Preşedintele rus a răspuns că "transferul de baze militare americane din Germania de Est nu are nici o bază politică, dar poate avea consecinţe potenţial grave", se spune în telegramele citate de Wikileaks.

Bucureştiul va continua să sprijine şcolile româneşti din Transnistria

Preşedintele român Traian Băsescu a primit la 25 martie a.c. la Bucureşti, o delegaţie de profesori de la şcolile cu învăţămînt în limba română din Transnistria.

Agenţia nistreană Novîi Reghion, referindu-se la ediţia româneasca a Global News, menţionează că o delegaţie din regiunea transnistreană se află în capitala română pentru discuţii cu reprezentanţii autorităţilor române cu privire la iniţiativa Departamentului pentru românii de peste hotare. Traian Băsescu a mulţumit delegaţiei pentru că a acceptat invitaţia lui de a vizita palatul prezidenţial Cotroceni, subliniind că "statul român este constant preocupat de situaţia etnicilor români care trăiesc pe malul stîng al Nistrului”.

Delegaţia cadrelor didactice a mulţumit Preşedintelui şi şcolilor româneşti pentru sprijinul de pînă acum, exprimînd speranţa că astfel de măsuri de sprijin vor continua în viitor. Un cotidian romînesc, Curentul, a menţionat că delegaţia de profesori români a fost primită şi de secretarul de stat pentru afaceri europene, Bogdan Aurescu, acesta subliniind că Ministerul român de Externe “a fost mereu interesat de situaţia românilor din Transnistria şi de păstrarea identităţii lor culturale şi lingvistice”.

În acest context, Aurescu a subliniat programele Consiliului Europei pentru consolidarea încrederii între Chişinău şi Tiraspol, inclusiv, în sistemul de educaţie, programe susţinute de România.

Secretarul de stat a asigurat delegaţia din Transnistria că "situaţia românilor din afara graniţelor este o prioritate strategică a statului roman”.

În aprilie, la Viena, vor fi discuţii pentru reglementarea transnistreană

Problema stabilirii unei date exacte pentru reluarea de negocieri oficiale privind reglementarea conflictului moldo-transnistrean se va lua în considerare în cadrul unor consultări informale la Viena, în luna aprilie a acestui an, a declarat viceprim-ministrul Republicii Moldova, Eugen Carpov.

El a menţionat că data pentru reluarea negocierilor formale în format ''5 +2” privind reglementarea transnistreană nu este încă stabilită. "Pe ordinea de zi a acestei întîlniri este şi un punct pentru reluarea negocierilor formale", a declarat Eugen Carpov, exprimîndu-şi speranţa că autorităţile Republicii Moldova, Tiraspolul şi ţările mediatoare vor fi capabile să ajungă la un punct de vedere comun cu privire la data demarării de negocieri.

Anterior, autorităţile moldovene au declarat în repetate rînduri intenţia lor ca în acest an să se reia negocierile cu partea transnistreană. La rîndul său, Transnistria consideră că este prematur să reia negocierile formale în format ''5 +2", din cauza presiunii economice continue din Republica Moldova şi a lipsei de progrese în acordurile realizate deja, scrie Moldnews.

Peste o mie de transnistreni au primit gratuit asigurare medicală din Moldova

În lunile noiembrie şi decembrie 2010, la agenţia teritorială Varniţa a avut loc campania naţională moldovenească pentru asigurări de sănătate gratuite la care au fost primiţi 1342 de locuitori nistreni.

Potrivit Novîi Reghion, citînd din publicaţia de la Chişinău, Timpul, directorul agenţiei de asigurări, Ştefan Chimbir, a declarat că procesul de înregistrare a poliţei medicale pe cheltuiala Guvernului Republicii Moldova pentru transnistrenii cu cetăţenia Republicii Moldova, proces derulat în trei oraşe de graniţă cu Transnistria. Potrivit acestuia, titularii de poliţe de asigurare au posibilitatea de a primi consultaţii medicale gratuite, anumite medicamente, şi au dreptul la acces gratuit la orice instituţie medicală de pe teritoriul Republicii Moldova. Cel mai adesea ei folosesc serviciile Spitalului Clinic Republican şi Institutului de Cancer din Chişinău.

Pentru a obţine poliţa de asigurare, aceste categorii de persoane trebuie să trăiască în Transnistria şi să aibă cetăţenia Republicii Moldova, cu menţiunea că transnistrenii pot obţine cetăţenia Republicii Moldova plus asigurare, pînă la 31 martie pentru jumătate de preţ - de 1239 lei din preţul total de 2480 lei.

Menţiuni ale Ministerul Ucrainean de Externe legate de Transnistria

Ministerul Ucrainian de Externe a anunţat oficial că Kievul nu ia în considerare includerea părţii transnistrene în teritoriul ţării, relatează Anna Sergheevna pentru Novîi Reghion, la 29 martie a.c.

Purtătorul de cuvînt al ministrului Afacerilor Externe, Oleg Voloşin, a răspuns jurnaliştilor comentînd date de pe Wikileaks, cum că guvernul de la Chişinău ar fi gata să renunţe la RMN în cazul unificării Moldovei cu România.

"Contrar unor materiale, cum ar fi cele pe Wikileaks, am afirmat în mod repetat că Ministerul de Externe este pentru păstrarea intereselor Ucrainei şi menţinerea integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Orice schimbare a frontierelor poate părea ipotetic avantajos pentru Ucraina, dar urmările pentru ţara noastră se pot transforma în probleme mari. Acesta este motivul pentru care Ucraina nu a recunoscut şi nu recunoaşte independenţa Kosovo, a Abhaziei şi Osetiei de Sud ", a declarat Voloşin reporterilor.

La întrebarea privind faptul că această atitudine înseamnă frica de a nu pierde Crimeea, oficialul a răspuns:

"Am spus că Ucraina este de părere că schimbarea frontierelor este contraproductivă. Noi credem că Ucraina este şi aşa o ţară destul de mare, şi nu există oportunităţi pentru dezvoltarea efectivă în alte condiţii", a spus Voloşin.

Sanatoriul din Kamenka - istorie şi sănătate

O istorie a celebrului Sanatoriu din Kamenka - Transistria, de la întemeiere pînă astăzi. Autori: A. Bîstrov si M. Baliţkaia, cu o contribuţie deosebită a jurnalistului Serghei M. Sandu.

Mircea Snegur consideră că diferendul de pe Nistru ar fi rezolvat dacă Rusia va înceta să susţină Tiraspolul

O posibilă soluţie a conflictului transnistrean poate fi acordarea de autonomie regiunii transnistrene în cadrul Republicii Moldova, dar cu puteri mai largi decît cele care există în Găgăuzia, a sugerat într-un interviu pentru editia românească a agenţiei Novîi Reghion, primul preşedinte moldovean, Mircea Snegur.

Potrivit acestuia, "conflictul de pe Nistru s-ar rezolva de la sine, în cazul în care Rusia, care are multe trupe pe malul stîng al Nistrului, ar înceta să susţină autorităţilor de la Tiraspol”.

Snegur a subliniat că un acord de încetare a focului a fost semnat de el şi de preşedintele rus Boris Elţin, deci este evident că Moldova s-a luptat cu forţele armate ale Rusiei iar soluţionarea conflictului transnistrean depinde de poziţia Moscovei.

În acest caz, eşecul operaţiunii pentru restabilirea ordinii constituţionale în Transnistria revine comandanţilor unităţilor militare, care, conform lui Snegur, au transmis deformat ordinele lui.

"Acum, toate pietrele au căzut în cap lui Snegur. Cum aş putea da ordinul să se retragă în 1992? Preşedintele controlează situaţia prin trimişii săi, prin generalii pe care i-a stabilit ", a spus el. Primul Preşedintele al Republicii Moldova a mai spus că el crede că alianţa de guvernămînt actuală şi liderii săi vor găsi o cale de ieşire din această situaţie, altfel, politicienii ar pierde încrederea cetăţenilor şi riscul de a reveni la haos va fi real”.

Activele ''Moldovagaz'' precum şi alte datorii pentru combustibilul livrat vor fi împărţite între Chişinău şi Tiraspol

Activele companiei Moldovagaz vor fi împărţite între Republica Moldova şi regiunea transnistreană, precum şi datoriile la gaz ale Chişinăului şi Tiraspolului. Ca ministru al Economiei al Moldovei, Valeriu Lazăr a făcut propunerea în cursul reuniunii a XII-a a comisiei interguvernamentale moldo-ruse pentru cooperare economică. Ca rezultat, Moldova va opera două contracte separate şi, în consecinţă, datoriile totale pentru gazul consumat în Moldova sînt, de asemenea, divizate, anunţă agenţia MOLDNEWS.

"În cadrul consultărilor dintre guvern şi Gazprom, am stabilit principiile planului de restructurare. Am ajuns la un acord care se va permite divizarea activelor, ceea ce există deja de facto, şi va exista şi de jure. Acest lucru înseamnă că activele din industria gazului, situat pe malul drept vor fi transformate într-o companie separată şi conductele de gaze, care sînt controlate de către transnistreni, de compania Tiraspoltransgaz vor fi, la rîndul lor, proprietate separată. Vor fi două companii din Moldova -. Moldova- pe malul drept şi Tiraspoltransgaz. În cadrul acestei separări partea transnistreană va prelua şi datoriile aferente", a spus el.

Potrivit ministrului, în această situaţie, Chişinăul va trebui să plătească doar 319 milioane de dolari din datoriile proprii, iar pe malul stîng trebuie să aibă loc discuţii separate cu Gazprom pentru a găsi modalităţi de achitare a datoriei de peste 2,5 miliarde de dolari.

"Sîntem în faza de un plan concret pentru a pune în aplicare această decizie şi nu este uşor, deoarece solicită nu numai relaţiile dintre guvernul de la Chişinău şi Gazprom, dar şi pe cele cu autorităţile transnistrene”.

Ministrul nu a explicat modul în care se ia în considerare o astfel de mişcare în contextul de acordare a dreptului de independenţă a Transnistriei, de politică economică externă caracteristică unui stat suveran şi recunoscut, conchide MOLDNEWS.

În Transnistria va fi creat un Parlamentului Tinerilor

În Republica Moldoveneasca Nistreană va fi creat Parlamentul Tinerilor cu scopul atragerii tinerilori la viaţa socială şi politică. Acest lucru a fost anunţat la 22 martie a.c. la o reuniune a Prezidiului Sovietului Suprem (Parlamentul local – n.n.). Anatoli Kaminski, preşedintele Prezidiului, a spus că statutul a fost deja elaborat, membri putînd deveni cetăţeni ai republicii cu vîrsta între 14-30 de ani.

"Am decis să continui această muncă - de a pregăti cadre tinere de politicieni pentru viitor. Aceasta este o bună educaţie şcolară pentru o poziţie activă, pregătind elementele de bază pentru acţiuni civice pre-parlamentare ", a spus el.

Potrivit vorbitorului, joia viitoare va avea loc o întîlnire de organizare şi de întemeiere oficială a unui Parlament al Tinerilor, la care vor participa reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret din republică. Parlamentul Tinerilor la Consiliul Suprem va avea legislaturi de doi ani.

Valerian Tulgara a indemnat transnistrenii să fie vigilenţi

Guvernele din România şi Republica Moldova se vor întîlni în cadrul unei reuniuni comune în luna iunie. Un astfel de anunţ a fost făcut miercuri 16 martie, de ministrul român de externe, Teodor Baconschi, după o întîlnire cu viceprim-ministrul şi ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Iurie Leancă.

Legat de aceasta, Valerian Tulgara, preşedintele Uniunii moldovenilor din Transnistria a declarat:

”În opinia mea, o astfel de reuniune comună a guvernelor, nu are nimic de-a face cu începutul procesului de unificare dintre Republica Moldova şi România, deşi, acesta este deja un fapt incontestabil, că de facto o astfel de acţiune avînd loc, de jure el poate fi recunoscut scurt timp mai tîrziu. Am cerut în mod repetat, şi continui să repet caracterul de insolvabilitate a combinării celor două, radicalii de la Chişinău şi statul român. Cu toate acestea, realitatea de astăzi demonstrează exact contrariul. Iar o dovadă în acest sens este planificarea în luna iunie a reuniunii comune a Guvernelor Republicii Moldova şi României, partea română iniţiind un forum economic avînd în vedere interesul extrem de ridicat din România pentru procesul de privatizare a proprietăţii de stat din Moldova. În aceste condiţii, „considerăm că fiecare dintre cetăţenii noştri ar trebui să acorde o atenţie specială la promisiunile elocvente din Moldova şi România, şi nu uitaţi că în cazul în care salteaua e moale, uneori este greu să dormi”, a încheiat Tulgara.

In Transnistria a fost creată o nouă organizaţie neguvernamentală

La 19 martie in Palatul Culturii din Tiraspol a fost creată o nouă mişcare publică social-patriotică denumită "Recunoaşterea". Iniţiativa a aparţinut mişcărilor de tineret "Tinerii energici" şi comunităţii Studentii Transnistriei. Anul trecut, acestea au semnat un acord de cooperare care a devenit preludiul creării acestei noi structuri, noua mişcare fiind înregistrată la 3 februarie a acestui an.

Desigur, o primă întrebare priveşte chiar denumirea noii organizaţii. Ca preşedinte al “Recunoaşterea” ("Confessions"), Elena Slyadneva ne-a declarat: "mişcarea social-patriotică liberă, "Recunoaşterea", acordă prioritate promovării recunoaşterii internaţionale a Republicii Moldovemeşti Nistrene prin intermediul diplomaţiei publice, printr-o serie de programe şi proiecte care vizează consolidarea imaginii pozitive a RMN. Cele două organizaţii unite într-o "recunoaştere" au contacte puternice pe termen lung, cu mişcări de tineret din Rusia, Ucraina şi Belarus, precum şi cu persoane şi grupuri de deputaţi din parlamentele acestor state”.

Pînă în prezent, conform Elenei Slyadneva, “organizaţia reuneşte peste 150 de persoane, activînd cu sprijinul tinerilor. Noi credem că activiştii noştri sînt maturi şi pot lua parte la viaţa socială şi politică. Avem planificate o serie de evenimente majore, cum ar fi conferinţe, mese rotunde, iar membrii noştri sînt deja implicati în structuri ca şi Consiliul oraşului Tiraspol. Noi promovăm termenii de educaţie patriotică de tip modern a tinerilor, cooperarea acestora cu alte organizaţii şi educarea tinerei generaţii în tradiţia ortodoxiei prin eparhia Tiraspol-Dubăsari a Bisericii Ortodoxe Ruse "- a explicat presei Elena Slyadneva.

Consiliul de Administratie al mişcării "Recunoaşterea" include mai mulţi membri ai Sovietului Suprem al Transnistriei (Parlamentul local – n.n.), de la partidul "Renovarea" (de opoziţie antismirnovistă – n.n.) şi este condusă de un reprezentant al aceluiaşi partid, preşedintele comisiei parlamentare cu privire la asociaţiile publice, sport, politica de informare şi de tineret Viaceslav Tobuh. Dar, în ciuda acestui fapt, conform Elenei Slyadneva, noua mişcare socială nu este un apendice al tinerilor de vreo forţă politică.

"Noi nu avem de gînd să ne alăturăm nici unui partid politic şi să devinim aripa sa de tineret. Da, este posibil să participam împreună la unele evenimente, dar în acelaşi timp, vom rămîne o mişcare publică independentă", a declarat preşedinta mişcării. Menţionăm că pentru calitatea de membru există restricţii de vârstă.

Uniunea Europeană va discuta problema unor măsuri restrictive împotriva autorităţilor transnistrene

La 21 martie a.c., Miniştrii de externe ai UE au discutat despre sancţiunile economice împotriva regimului libian, dar potrivit agenţiei Novîi Region, împreună cu problema libiană, la capitolul 27 al programului ministerului european al Afacerilor Externe a fost discutată şi aprobarea de “noi sancţiuni împotriva persoanelor fizice asociate cu regimul din Belarus Alexander Lukaşenko pentru reprimarea continuă împotriva deţinuţilor politici”.

Un alt aspect al reuniunii a fost dedicat adoptării de sancţiuni împotriva autorităţilor transnistrene, descrisă ca fiind "o regiune contestată între Republica Moldova şi Rusia".

Conform agenţiei Novîi Reghion în septembrie anul trecut, Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene a decis să prelungească pînă la 30 septembrie 2011 "măsurile restrictive" de gestionare a Transnistriei, constînd în interdicţia asupra liderilor transnistreni de a intra pe teritoriul UE.

În informaţiile postate pe site-ul oficial al Consiliului, s-a constatat că aceeaşi decizie suspendă aceste măsuri restrictive pentru o perioadă de 6 luni - pînă la 31 martie 2011. Astfel, Consiliul UE a sperat, în special, să contribuie la progresul unei soluţii politice între Republica Moldova Transnistria.

"La sfîrşitul perioadei de suspendare a măsurilor restrictive Consiliul va examina aplicarea lor în continuare, în funcţie de evoluţia lucrurilor în zonă", se spune în document.

Pentru prima dată, Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene a impus restricţii privind acordarea vizelor pentru conducerea superioară a Transnistriei, în februarie 2003, spunînd că "liderii transnistreni sînt reticenţi în a sprijini eforturile comunităţii internaţionale pentru o soluţionare paşnică între Republica Moldova şi Transnistria”.