Evgheni Sevciuk, interviu pentru România

TRANSNISTRIA, MULT MAI APROAPE DE BUCUREŞTI DECÂT CHIŞINĂUL!

Georgiana Arsene, Carol Hârşan

Preşedintele Parlamentului Nistrean, Sovietul Suprem al Transnistriei, domnul Evghenii Sevciuk (foto), a acordat un interviu în atentia opiniei publice din Bucureşti. Mare parte a presei din Capitală a refuzat publicarea, aşa încît îl puteţi găsi pe locaţia Astradrom-Bucureşti şi pe acest blog. Comentariile dumneavoastră sînt binevenite, şi sint dovada unui interes deosebit după ani întregi de manipulare prin presă a românilor privind situaţia reală din Transnistria. Minciuni cu rază medie de acţiune sînt lansate aproape zilnic într-o presă care nu respecta minima etică profesională, aceea de a asculta şi cealalta parte. Costurile acestei atitudini politice sînt enorme. Interviul este luat în contextul în care, între 4-6 iunie 2009 la Tiraspol a avut loc primul Forum investiţional din Transnistria, cu participarea a numeroase delegaţii strâine.

Care este stadiul recunoaşterii oficiale a Transnistriei, după precedentul Kosovo şi după recunoaşterea în august, anul trecut, de către Federaţia Rusă a Abhaziei si Osetiei de Sud?

Pentru noi şi pentru mine personal înseamnă foarte mult faptul că un ziarist lucid si obiectiv din România a recunoscut că Transnistria există, că este vie, că trăieşte elaborând planuri pe decenii înainte. Referitor la recunoaşterea efectivă, oficială a Transnistriei, aceasta este în sarcina subiecţilor dreptului internaţional. Noi nu avem hotărâri în acest sens, unilateral nu putem face nimic, dar eforturile noastre se indreaptă, logic, spre edificarea unui stat democratic, suveran şi independent.În condiţiile în care cu câteva zile în urmă, a avut loc la Tiraspol un miting anti Obnovlenie (partidul “Renovarea”, reformator, condus de E. Sevciuk – n.n.) cum credeţi ca vor evolua lucrurile? Noi ştim că Transnistria are nevoie acum, mai mult ca oricând, de reforme profunde. S-a acutizat lupta politică dintre Obnovlenie şi forţele apropiate de actualul preşedinte, Igor Smirnov?Eu consider că asistăm la un conflict real între forţele retrograde şi partidul Obnovlenie – Renovarea – şi este evident că iniţiatorii acestei manifestaţii au fost oameni apropiaţi de actualul preşedinte. Consider că, respectând Constituţia Transnistriei, ei au tot dreptul să demonstreze, fapt valabil şi în legile ţării dumneavoastră, de pildă. Este vorba de un proces politic normal, democratic. Dar eu aş fi dorit ca aceste persoane, în ciuda celor 19 ani de independenţă, să fi fost o pildă de toleranţă pentru generaţiile tinere. Din informaţiile noastre am dedus că există elemente ale unei acţiuni agresive împotriva deputaţilor din Sovietul Suprem nistrean. Noi acceptăm dreptul lor de a protesta, dar nu putem renunţa la reforme, ar fi contra intereselor majore ale statului nostru. Mai consider că liderii acestor forţe zise “patriotice” au avut timp în 19 ani să-şi clarifice opţtiunile. Noi, cei din partidul Obnovlenie, suntem deschişi la dialog cu orice forţe politice din Transnistria. Dorim dialog argumentat, fără conflicte ideologice, iar manifestările anti-Obnovlenie ni se par foarte stranii. Ei induc in eroare populaţia nistreană, şi consider că avem de a face realmente cu elemente ale luptei politice. Dar suntem convinşi că populaţia aşteaptă propuneri constructive care să ducă la creştere economică, iar noi spre asta ne indreptăm.Ne aplecăm spre astfel de oameni cu mare respect şi stimă pentru că ei au făcut ceva pozitiv în trecutul lor. Acum însă, ne e mare milă de ei că sunt puşi şi folosiţi în astfel de situaţii, ei au dreptul la romantism, dar acest romantism nu mai e unul politic ci unul “de piaţă”…

Aţi organizat acest Forum economic ca să atrageţi investiţii străine. Avem încrederea că Forumul va fi un succes. Dar ce avantaje concrete oferă conducerea nistreană investitorilor străini, inclusiv din România?

Forumul a fost iniţiat tocmai în scopul explorării de iniţiative investiţionale străine în Transnistria. Noi avem un uriaş potenţial, dar nimic nu se face fără bani, de aceea această balanţă trebuie echilibrată. Acum depunem eforturi pentru reducerea efectelor negative în economie, încercăm să demonstrăm lumii că şi noi, nistrenii, avem o economie stabilă, dovedită prin realizari clare. În consecinţă, cele mai mari facilităţi vor fi acordate acelor investitori străini care înţeleg problemele noastre economice derivate şi din nerecunoaşterea oficială a statului. Scopul Forumului a fost cunoaşterea directă de către străini a realităţilor, iar facilităţile – inclusiv zero impozite – nu vor întârzia. Avem nevoie de banii lor, dar facem aceasta cu tot respectful cuvenit. Relaţiile cele mai strânse trebuie să le avem cu ţarile limitrofe, Ucraina şi România. De aceea, pentru investitori din România nu vor exista nici un fel de constrângeri.Eu stiu că Transnistria are legaturi economice şi contractuale cu întreprinderi româneşti, asta doar dacă ne referim la Combinatul Metalurgic de la Rîbniţa. Dar condiţiile obiective de dezvoltare expansivă a relaţiilor dintre noi vor veni imediat după recunoaşterea oficială a statului nostru, iar acest moment e foarte aproape.

După cum ştiţi, relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău au devenit extrem de încordate după 7 aprilie, după ce preşedintele Vladimir Voronin a acuzat România că se află în spatele tulburărilor violente. Cum vedeţi posibilitatea cooperării cu oameni de afaceri din România, în aceste condiţii? Mai este Transnistria un factor de risc regional la Marea Neagră, după cum susţine preşedintele Traian Băsescu? Ce mesaj transmite preşedintele Parlamentului Nistrean elitei politice de la Bucureşti?

Eu cred că nu este momentul unor declaraţii radicale, iar problemele puse de dumneavoastră se vor soluţiona în timp scurt, în mod sigur. Cât priveşte importanţa directă a Transnistriei pentru români, mai întât trebuie să se înţeleagă Bucureştiul cu Chişinăul, iar apoi va veni şi rândul nostru. Este un proces natural. Consider că nu suntem într-un punct mort, dar în condiţiile actualelor relaţii dintre Bucureşti şi Chişinău, eforturile trebuie îndreptate spre detensionare, spre dialog calm şi constructiv. Această încordare în mod evident nu e determinată de Transnistria, noi nu am provocat aşa ceva, dar consecinţele ne afectează şi pe noi. Încordarea mai derivă şi din faptul că organizaţiile internaţionale, structuri ca OSCE sau Uniunea Europeană, nu s-au străduit să clarifice definitiv aşa-zisă “problemă nistreană”. Există restanţe care costă. Ne costă şi pe noi, dar şi europenii pierd mult. Vorbim aici de mecanisme fine, care sunt neglijate, parcă deliberat de organismele internaţionale. Timpul trece în detrimentul tuturor. Eu sper că, în viitorul imediat, aceste organisme internaţionale vor gasi metodele de abordare a lichidării aşa-zisului “conflict ingheţat” din zona noastră. Să nu uităm că anul viitor Transnistria va serba 20 de ani de independenţă concretă, dar trebuie să facem paşi mult mai hotărâţi spre armonie şi pace.

Ce mai face omul Evghenii Sevciuk, mai are timp pentru propria persoană, având în vedere şi faima dumneavoastră de burlac…

Sunt foarte preocupat în modul cel mai serios de munca mea. Dar dacă vreo frumoasă femeie din România va dori să mi se dedice, n-o voi refuza. Va fi bine şi pentru relaţiile internaţionale…

Într-o bună zi, foarte curând, veţi primi invitaţia de a efectua o vizită particulară la Bucureşti, prilej cu care veţi vizita şi Parlamentul României. Veţi accepta o astfel de invitaţie?

Cu mare plăcere, deşi România a fost una din acele ţari în care noi eram consideraţi “persona non grata”. Eu admir şi respect deplin ţara dumneavoastră, nu simt nici ostilitate, nu am nici prejudecăţi. Procesul nostru de pace trece şi prin Bucureşti. Dar un gest ca acesta riscă să fie prost înţeles de unele forţe de la noi din Transnistria. Vom vedea ce vom face, vom chibzui. Contacte avem cu România, pe canale specifice şi le vom extinde în beneficiul tuturor.

Fragmente din discursul rostit de Evgheni Sevciuk la Forumul de investiţii de la Tiraspol – 4 iunie 2009(după Parliamentary News)

Mentalitatea şi credinţele moştenite din timpurile în care companiile erau supuse controlului statului ca să funcţioneze trebuie urgent eradicate, pentru promovarea afacerilor.Minimizarea riscurilor pentru investitorii străini constituie o prioritate pentru noi. Dacă autorităţile publice abordează riscurile corect, atunci se vor găsi şi dezvolta şi cele mai bune soluţii.Printre riscurile economiei noastre se numară- dinamica instabilă a producţiei industriale, însoţită de influenţa dramatică a factorilor externi- piaţa locală limitată- investiţii insuficiente în proiectele deja asumate- inabilitatea de a obţine împrumuturi accesibile- ineficienţe în funcţionarea sistemului financiar şi al infrastructurii- situaţie demografică îngrijorătoare- presiune inflaţionistă semnificativă- creşterea costurilor la energie. Statul trebuie să edifice un sistem de respect public şi toleranţă pentru investitorii străini şi locali, hotărâţi să investească aici, creând noi locuri de muncă, sprijinind bugetele locale şi producând beneficii sociale.Nu vom putea supravieţui dacă nu creem condiţii cât mai atractive pentru investitorii străini”.