În cadrul unei întîlniri cu un ziarist de la Bucureşti, Vladimir Iastrebciak, ministrul afacerilor externe ale RMN a făcut cîteva precizări privind stadiul demersurilor internaţionale pentru recunoaşterea oficială a statului nistrean:
“Situaţia internaţională s-a modificat considerabil de la adoptarea acordurilor de la Helsinki, fapt ce ne dă motive să sperăm în recunoaşterea iminentă a Transnistriei, o zonă concretă şi reală aflată aici”. Această declaraţie a fost făcută de către ministrul Afacerilor Externe, Vladimir Iastrebciak într-un interviu cu un ziarist din România. Ministrul a subliniat activitatea susţinută pe care duce la MAE Transnistria cu parteneri politici din străinătate, dar a atras atenţia asupra schimbării atitudinii în arena internaţională în privinţa integrităţii teritoriale a statelor. “Dintre ţările care au semnat Actul Final de la Helsinki, nu toate se pot lăuda astăzi cu integritatea teritorială din momentul semnării”, a spus Iastrebciak, referindu-se la disoluţia Uniunii Sovietice şi a Iugoslaviei. Potrivit lui, conceptele juridice finale de recunoaştere internaţională mai au de făcut paşi foarte puţini, iar recunoaşterea oficială a Transnistriei va fi unul dintre ei. Aflînd din presa română că preşedintele român Traian Băsescu a numit Transnistria drept “un factor de risc în regiunea Mării Negre şi o zonă de conflict îngheţat care se poate reaprinde oricînd”, ministrul afacerilor externe nistrean a spus că Transnistria nu constituie în nici un fel o ameninţare la adresa stabilităţii regionale, în schimb, chiar de după evenimentele din 1992, ea a fost un factor semnificativ în stabilizarea situaţiei din această regiune a Europei:
“Acest lucru nu este doar opinia noastră unilaterală. Astăzi, ea este confirmată de succesul de necontestat de operaţiuni de menţinere a păcii de pe Nistru, precum şi de inspecţiile oficiale ale instituţiilor europene care îndeplinesc misiuni la frontierele noastre”, a declarat Vladimir Iastrebciak. Potrivit lui, problema este că expresii de tipul “conflictelor îngheţate” sînt folosite de forţele politice din România şi Moldova cu rol de întîrziere a realizării obiectivelor imediate. Spre exemplu, în situaţia nerezolvată a managementului asistenţei financiare provenite de la donatori internaţionali dă o şansă în plus Moldovei de a dispune de acestea după placul liderilor săi. Dar, după precedentele Kosovo, Abhazia şi Oseţia de Sud, traseul Transnistriei a intrat în linie dreaptă, a concluzionat ministrul Iastrebciak.
“Situaţia internaţională s-a modificat considerabil de la adoptarea acordurilor de la Helsinki, fapt ce ne dă motive să sperăm în recunoaşterea iminentă a Transnistriei, o zonă concretă şi reală aflată aici”. Această declaraţie a fost făcută de către ministrul Afacerilor Externe, Vladimir Iastrebciak într-un interviu cu un ziarist din România. Ministrul a subliniat activitatea susţinută pe care duce la MAE Transnistria cu parteneri politici din străinătate, dar a atras atenţia asupra schimbării atitudinii în arena internaţională în privinţa integrităţii teritoriale a statelor. “Dintre ţările care au semnat Actul Final de la Helsinki, nu toate se pot lăuda astăzi cu integritatea teritorială din momentul semnării”, a spus Iastrebciak, referindu-se la disoluţia Uniunii Sovietice şi a Iugoslaviei. Potrivit lui, conceptele juridice finale de recunoaştere internaţională mai au de făcut paşi foarte puţini, iar recunoaşterea oficială a Transnistriei va fi unul dintre ei. Aflînd din presa română că preşedintele român Traian Băsescu a numit Transnistria drept “un factor de risc în regiunea Mării Negre şi o zonă de conflict îngheţat care se poate reaprinde oricînd”, ministrul afacerilor externe nistrean a spus că Transnistria nu constituie în nici un fel o ameninţare la adresa stabilităţii regionale, în schimb, chiar de după evenimentele din 1992, ea a fost un factor semnificativ în stabilizarea situaţiei din această regiune a Europei:
“Acest lucru nu este doar opinia noastră unilaterală. Astăzi, ea este confirmată de succesul de necontestat de operaţiuni de menţinere a păcii de pe Nistru, precum şi de inspecţiile oficiale ale instituţiilor europene care îndeplinesc misiuni la frontierele noastre”, a declarat Vladimir Iastrebciak. Potrivit lui, problema este că expresii de tipul “conflictelor îngheţate” sînt folosite de forţele politice din România şi Moldova cu rol de întîrziere a realizării obiectivelor imediate. Spre exemplu, în situaţia nerezolvată a managementului asistenţei financiare provenite de la donatori internaţionali dă o şansă în plus Moldovei de a dispune de acestea după placul liderilor săi. Dar, după precedentele Kosovo, Abhazia şi Oseţia de Sud, traseul Transnistriei a intrat în linie dreaptă, a concluzionat ministrul Iastrebciak.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu