Ministrul Afacerilor Externe, Vladimir Iastrebciak, a primit pe profesorul universităţii Cornell, New York, Michael Bobik. Cercetătorul american aflat la prima vizită în Transnistria a fost interesat de realităţile din teren şi de aspecte referitoare la Regulamentul Internaţional al Transnistriei în acest moment. Temele întîlnirii au cuprins şi comparaţii cu zone secesioniste similare precum provincia Kosovo, Oseţia de Sud şi Abhazia, rolul Uniunii Europeane, al Rusiei şi al Ucrainei în îmbunătăţirea relaţiilor moldo-transnistrene prin perspectivele de soluţionare a conflictului.
Vladimir Iastrebciak a menţionat faptul că, în acest caz, statalitatea zonei este o situaţie “de facto”, nerecunoscută încă “de jure”, iar independenţa nu va rezulta dintr-o federaţie sau autonomie, ci e un proces legitim ce finalizează o etapă istorică începută din anii 80 şi 90 ai secolului trecut. Sînt fenomene asociate cu destrămarea Iugoslaviei, Uniunii Sovietice, a Cehoslovaciei. Ministrul a informat, de asemenea, faptul că, după recunoaşterea din Oseţia de Sud şi Abhazia, procesul îşi urmează cursul în Transnistria, unde priorităţile de politică externă rămîn neschimbate: normalizarea relaţiilor cu Moldova şi obţinerea recunoaşterii internaţionale.
”Uniunea Europeană a devenit vecinul nostru apropiat după 2007, cu rol de întărire a stabilităţii în această regiune a Europei, aşa am înţeles dorinţa exprimată la Bruxelles, legat de soluţionarea relaţiilor moldo-transnistrene”, a spus Vladimir Iastrebciak, referindu-se la impactul UE asupra proceselor regionale. Printre măsurile luate de Bruxelles, diplomatul a menţionat doar misiunea de monitorizare EUBAM, care acţionează la graniţa dintre Ucraina, Moldova şi Transnistria, de la sfîrşitul anului 2005. În plus, există şi încercări de a oferi asistenţă şi experţi în consolidarea măsurilor de întărire a încrederii între Chişinău şi Tiraspol. Astfel, în primăvara anului 2009, reprezentanţii UE şi ai Transnistriei au adoptat un pachet de documente cu privire la modificări în domeniile sănătăţii, mediului şi educaţiei.
Michael Bobik s-a interesat şi de restricţiile de circulaţie ale cetăţenilor RMN şi de măsuri adecvate de soluţionare. Vladimir Iastrebciak a afirmat că, în acest caz, Bruxellesul a creat probleme nu numai Tiraspolului, ci şi lor înşăşi: “În cazul în care Uniunea Europeană intenţionează să joace un rol major în relaţiile moldo-transnistrene, trebuie să demonstreze angajamentul său politic. Faptul că, începînd din 2003, aceste restricţii au fost extinse demonstrează incapacitatea de a monitoriza corect situaţia din această regiune a Europei, precum şi refuzul de a lucra în această direcţie”, a spus el. El a amintit că Chişinăul a refuzat să stabilească un model federal, demarat prin semnarea “Memorandumului Kozak” în 2003. În ceea ce priveşte asistenţa Rusiei în Transnistria, aceasta reprezintă subvenţii pentru categoriile defavorizate de cetăţeni, aceasta fiind o preocupare de bază a statului, asigurînd, în acelaşi timp Transnistriei şi energia necesară. De asemenea, ministrul a menţionat faptul că în Transnistria factorul ucrainean este foarte important. Ucraina este mediator şi garant al procesului de pace şi mai mult de 80 de mii de cetăţeni nistreni sînt de etnie ucraineni, de aceea Kievul a vrut să joace un rol mai activ în regiune.
La cererea lui Michael Bobik, Vladimir Iastrebciak a dat o scurtă descriere a Transnistriei pentru un cercetător în domeniul politicii internaţionale aflat pentru prima dată în acest teritoriu: “Transnistria este o fîşie îngustă de teren pe care trăiesc oameni ce au arătat o surprinzătoare capacitate de auto-organizare şi şi-au apărat constant drepturile lor. Şi acest fapt este de ajuns pentru alte ţări de a respecta drepturile şi dorinţele nistrenilor”.
Vladimir Iastrebciak a menţionat faptul că, în acest caz, statalitatea zonei este o situaţie “de facto”, nerecunoscută încă “de jure”, iar independenţa nu va rezulta dintr-o federaţie sau autonomie, ci e un proces legitim ce finalizează o etapă istorică începută din anii 80 şi 90 ai secolului trecut. Sînt fenomene asociate cu destrămarea Iugoslaviei, Uniunii Sovietice, a Cehoslovaciei. Ministrul a informat, de asemenea, faptul că, după recunoaşterea din Oseţia de Sud şi Abhazia, procesul îşi urmează cursul în Transnistria, unde priorităţile de politică externă rămîn neschimbate: normalizarea relaţiilor cu Moldova şi obţinerea recunoaşterii internaţionale.
”Uniunea Europeană a devenit vecinul nostru apropiat după 2007, cu rol de întărire a stabilităţii în această regiune a Europei, aşa am înţeles dorinţa exprimată la Bruxelles, legat de soluţionarea relaţiilor moldo-transnistrene”, a spus Vladimir Iastrebciak, referindu-se la impactul UE asupra proceselor regionale. Printre măsurile luate de Bruxelles, diplomatul a menţionat doar misiunea de monitorizare EUBAM, care acţionează la graniţa dintre Ucraina, Moldova şi Transnistria, de la sfîrşitul anului 2005. În plus, există şi încercări de a oferi asistenţă şi experţi în consolidarea măsurilor de întărire a încrederii între Chişinău şi Tiraspol. Astfel, în primăvara anului 2009, reprezentanţii UE şi ai Transnistriei au adoptat un pachet de documente cu privire la modificări în domeniile sănătăţii, mediului şi educaţiei.
Michael Bobik s-a interesat şi de restricţiile de circulaţie ale cetăţenilor RMN şi de măsuri adecvate de soluţionare. Vladimir Iastrebciak a afirmat că, în acest caz, Bruxellesul a creat probleme nu numai Tiraspolului, ci şi lor înşăşi: “În cazul în care Uniunea Europeană intenţionează să joace un rol major în relaţiile moldo-transnistrene, trebuie să demonstreze angajamentul său politic. Faptul că, începînd din 2003, aceste restricţii au fost extinse demonstrează incapacitatea de a monitoriza corect situaţia din această regiune a Europei, precum şi refuzul de a lucra în această direcţie”, a spus el. El a amintit că Chişinăul a refuzat să stabilească un model federal, demarat prin semnarea “Memorandumului Kozak” în 2003. În ceea ce priveşte asistenţa Rusiei în Transnistria, aceasta reprezintă subvenţii pentru categoriile defavorizate de cetăţeni, aceasta fiind o preocupare de bază a statului, asigurînd, în acelaşi timp Transnistriei şi energia necesară. De asemenea, ministrul a menţionat faptul că în Transnistria factorul ucrainean este foarte important. Ucraina este mediator şi garant al procesului de pace şi mai mult de 80 de mii de cetăţeni nistreni sînt de etnie ucraineni, de aceea Kievul a vrut să joace un rol mai activ în regiune.
La cererea lui Michael Bobik, Vladimir Iastrebciak a dat o scurtă descriere a Transnistriei pentru un cercetător în domeniul politicii internaţionale aflat pentru prima dată în acest teritoriu: “Transnistria este o fîşie îngustă de teren pe care trăiesc oameni ce au arătat o surprinzătoare capacitate de auto-organizare şi şi-au apărat constant drepturile lor. Şi acest fapt este de ajuns pentru alte ţări de a respecta drepturile şi dorinţele nistrenilor”.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu